Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani din România au „carențe majore în abilitățile educative de bază”, iar această situație este și o consecință a alocărilor bugetare insuficiente pentru Educație, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, la prezentarea studiului „Sustenabilitatea financiară. De la deficite la convergență nominală”.
„Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carențe majore în abilitățile educative de bază. Or aceasta este și consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitatea unui capital esențial, capitalul uman”, a spus Cosmin Marinescu.
Discursul integral aici:
Datele din studiul prezentat de BNR susțin această asociere printr-o comparație între cheltuielile pentru Educație și rezultatele elevilor la testele PISA. Autorii analizei precizează însă că este vorba despre o corelație și formulează prudent legătura dintre finanțare și performanțele școlare.
„Cheltuielile pentru educație par să fie corelate cu performanța școlară, alocările bugetare reduse din România fiind interpretate și drept una dintre cauzele pentru care elevii români obțin printre cele mai slabe rezultate la testele PISA (Programme for International Student Assessment). Astfel, în rândul tinerilor de 15 ani, aproximativ 50% dintre aceștia au carențe la matematică, iar în cazul a peste 40%, acești tineri se confruntă cu dificultăți la citire”, scrie în raport.
Raportul BNR pune în două grafice media cheltuielilor pentru Educație din perioada 2015-2022, ca procent din PIB, în relație cu ponderea tinerilor de 15 ani cu dificultăți la matematică și, separat, la citire, conform rezultatelor PISA 2022. România se află în zona statelor cu cheltuieli reduse și cu ponderi ridicate ale elevilor cu dificultăți.
Subfinanțarea indicată de Cosmin Marinescu nu este una conjuncturală. Studiul BNR urmărește cheltuielile pentru Educație din România pe o perioadă de 21 de ani, între 2004 și 2024, iar concluzia autorilor este următoarea: „În România, cheltuielile publice pentru educație au consemnat evoluții oscilante în jurul a 3,5% din PIB. Acestea au fost persistent sub ținta de 4%-6% din PIB, stabilită ca reper în cadrul agendei adoptate de UNESCO în 2015.”
În cei 21 de ani analizați, România a depășit pragul de 4% din PIB pentru Educație doar de câteva ori. Seria Eurostat prezentată de BNR pornește de la 3,6% în 2004, ajunge la 4,1% în 2006 și la maximumul perioadei, 4,3%, în 2008. Ulterior, alocarea coboară la 2,9% în 2012 și la minimumul seriei, 2,8%, în 2013. Urmează 3% în 2014, 3,1% în 2015, 3,3% în 2016, 2,9% în 2017, 3,1% în 2018, 3,6% în 2019 și 2020, 3,2% în 2021, 3,3% în 2022 și 3,5% în 2023. În 2024, cheltuielile ajung la 4% din PIB.
Raportul BNR citează și o analiză OCDE din 2024, care atrage atenția atât asupra nivelului finanțării, cât și asupra distribuirii resurselor către zonele dezavantajate: „De altfel, potrivit unui raport tehnic al OCDE (2024), cheltuielile publice pentru educație sunt foarte scăzute, iar politicile de redistribuire și de alocare echitabilă în sprijinul zonelor mai sărace ale țării nu sunt încă acoperitoare.”
Chiar și cu nivelul de 4% din PIB înregistrat în 2024, România rămâne aproape la capătul clasamentului Uniunii Europene. Specialiștii BNR care au făcut raportul, menționează: „Cuantumul insuficient al alocărilor pentru educație plasează România pe penultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile cu această destinație. Majoritatea statelor UE se caracterizează prin cheltuieli cuprinse în intervalul 4%-6%, iar în unele cazuri există alocări inclusiv pentru cercetare și dezvoltare în educație.”
În 2024, media UE era de 4,8% din PIB. România avea 4%, la același nivel cu Italia și peste Grecia, cu 3,9%. La polul opus, Suedia aloca 7,2% din PIB, Belgia, Finlanda și Estonia câte 6,3%, iar Letonia 6,1%, potrivit datelor Eurostat incluse în raport.
Analiza BNR plasează România foarte jos și într-o comparație internațională mai largă:
„Conform unui raport UNESCO (2024), cheltuielile pentru serviciile educaționale din România sunt printre cele mai mici din lume (locul 123 din 171).”
Studiul atrage atenția și asupra structurii cheltuielilor pentru Educație. Nu doar nivelul total este redus, ci și ponderea investițiilor: „Atât în ceea ce privește protecția mediului, cât mai ales în educație și sănătate, ponderea investițiilor este redusă, structura cheltuielilor în aceste domenii fiind dominată de cheltuieli de personal și achiziții de bunuri și servicii.”
