Măsurile adoptate în Educație au fost „singurele reforme reale” luate de Guvernul Bolojan în primele trei luni de mandat, alături de pachetul de taxe și majorări fiscale, potrivit declarațiilor viceprim-ministrul Tánczos Barna. Acesta a acordat un interviu luni, 7 octombrie, la TVR Info, în care a precizat că de două luni reforma administrației locale este blocată în discuții între partidele politice din coaliția de guvernare.
„Din cauza acestei dispute pe modalitatea în care să facem reducerea cheltuielilor, costurilor de sau cheltuielilor de personal în general, ne-am blocat de câteva luni de zile, de două luni de zile, practic”, a spus Barna.
„Sper ca săptămâna viitoare să fie ultima discuție și să avem discuția pentru a forma acel pachet trei care în mod just și la propunerea colegilor din PSD, trebuie să cu cuprinde și elemente de susținerea economiei în anul 2026, pentru că este nevoie și de politici de creștere economică astfel încât să contrabalansăm cumva aceste majorări de taxe, care sunt practic singurele sau aproape singurele decizii luate în ultimele luni”, a precizat demnitarul.
Vicepremierul a completat spunând că „Ministerul Educației, într-adevăr, a făcut o reformă. Domnul ministru, din păcate, a fost mult criticat pentru deciziile ferme și eficiente, din punctul meu de vedere, dar în celelalte sisteme sunt relativ puține reforme…”
Tánczos Barna a adăugat că ar considera benefică o schimbare a modului în care sunt plătiți profesorii cu ora:
„Eu cred că dacă echilibrăm acest raport al orelor petrecute la catedră și orele de pregătire, de elaborare de materiale și pregătirea orelor, este un lucru bun.”
Declarațiile vicepremierului vin în contextul în care măsurile aplicate în educație – creșterea normei didactice la 20 de ore, eliminarea burselor de performanță și reducerea finanțării pentru activitățile de excelență – au fost printre cele mai contestate din pachetul fiscal-bugetar.Ministrul Daniel David a încercat în repetate declarații publice să arate cum ar fi „filtrat educațional” aceste măsuri, dar în fapt au funcționat ca principalele instrumente de austeritate din sistemul public și atât.
Așa cum arăta Edupedu.ro în analiza publicată pe 3 octombrie, „școala a fost transformată în laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan, unde experimentul principal este tăierea resurselor umane și financiare sub pretextul eficientizării”. În timp ce domenii precum sănătatea sau administrația locală au fost ferite de măsuri structurale majore, educația a fost primul sector, și singurul până acum, în care Guvernul a aplicat „reforma fiscală” prin tăieri de posturi, comasări și plafonări bugetare. Lucru explicit declarat de vicepremier.
Tánczos Barna a spus că „în impactul bugetului pe educație deciziile sunt semnificative”, referindu-se la măsurile din educație. Acesta s-a ferit să spună care este impactul real al acestor tăieri de cheltuieli, lucru specific pentru toți guvernanții.
Diana Ghimiși
Redacția
Matei Pop
G4Media.ro
Ioana Nicolescu
6 comments
Altă dovadă de habarnism, în care nici nu se știe despre ce vorbește, ca în cazul multora din guvern și din partidele politice. Ce „reforme” s-au făcut în sistemul de învățământ? Ce acte de eroism s-au făcut pentru demagogica „salvare a țărișorii mele”, prin a aduna mărunțișurile din buzunarele rupte ale profesorilor și prin împrăștierea normei didactice la 2, 3, 4 școli, prin adăugarea, în sălile de clasă, a două sau mai multe bănci?
Pentru ce s-a dat un brânci brutal întregului învățământ preuniversitar, pentru numai câteva sute de milioane de lei, care nici nu au fost completate la rectificarea bugetară până la cele două miliarde scontate, semn că toată această debandadă creată în educație a fost total inutilă și a avut cu totul alt scop?
A fost de fapt numai un experiment început încă din luna ianuarie, înainte de a se bate monedă pe dificultățile bugetare, izvorât dintr-o gândire mesianică (alta apărută tot în anul acesta), de a rămâne în istoria școlii românești, ca un indisponibil reformator, ce promite acum și „un pact de zece ani”.
Dintre toate domeniile sociale, numai învățământul a suferit măsuri radicale, greu de reparat, de întors la starea de normalitate.
S-a legat cineva din sfera politică de domeniul sănătății? Nu, pentru că medicina, disciplină grea, profundă, cu ani îndelungați de calificare, nu este la îndemintea oricui, ca să-i poată înjosi pe medici cum s-a procedat cu profesorii.
În sănătate este vorba de viață, de salvare de la moarte. La învățământ se pricepe oricine, deși educația a fost pusă pe picior de egalitate încă din antichitate: „Mens sana in corpore sano”. În domeniul sănătății nu se fac experimente, în învățământ s-a intrat cu buldozerul, cu toate că și copiii români au nevoie de o „minte sănătoasă” pentru a duce mai târziu o viață proprie și socială sănătoasă.
Pentru ca, pe trepte sociale mai înalte și în momente mai dificile, să fie capabili să ia decizii raționale, sănătoase, tocmai într-un domeniu care asigură sănătatea minții și a rațiunii întregii societăți.
Tanțos barat, nem intelegem che nu a fecut reform, david tanar, ci cum a explicat che chiar el, nem reforma, cioc ajustacio! 😁😁😁Szia!
Haideti sa incepem cu reforma politicienilor. Sa dea afara vicepremierii care dau numai din gura, ca se pricep, sa reformam ca un politician sa nu fie multilateral dezvoltata si sa nu faca orice pentru a pastra ciolanul. Nu stiu daca Táncos va numi reforma cand scolile din judetele Hargita si Covasna vor fi inchise si comasate. Ei sunt bine merci iar restul poate sa moara. Daca Tara merge atat de prost de ce este nevoie de atatea politicieni?! Sa lase Curtea Constitutionala sa faca ce vrea si mergem inainte in acelasi directie. Cu ei sau fara ei … totuna.
Haideti sa „reformam ” toata Romania asa cum am „reformat” invatamantul” !!
Precizare: nu au fost reforme, ci doar modificări.
Fara nici un studiu de impact, dupa ureche.
Si acum, dupa o lună de scoala, cand se constata ca sunt un real dezastru, se insista pe termeni pompoși si victorioși in a se promova „marea reforma din învățământ”
Ghici ce? Exact asa prezintă si Rusia razboiul de apărare impotriva Ucrainei!
O cohorta de mincinoși!
Reprezentanții cetățenilor români de etnie maghiară sunt considerați buni vorbitori de limba română. Cuvântul „reformă” nu caracterizează în niciun detaliu ce a realizat ministrul „Demisia!” de când este în funcție. A numi jupuirea profesorilor „reformă” reprezintă o rușine. A numi aglomerarea claselor „reformă” reprezintă o mârșăvie. A numi desființarea școlilor „reformă” reprezintă o înșelăciune. A numi furarea burselor „reformă” reprezintă o hoție. Această tendință de a reforma dicționarul, pentru a ilustra răul drept bine, este marca înregistrată a cabinetului Bolojan.