Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: Propun să lansăm o inițiativă regională pentru folosirea inteligenței artificiale în educație, în Europa Centrală și de Est. Am nevoie de sprijinul tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea politică / Ar fi o abordare greșită să tratăm inteligența artificială ca un curs suplimentar pentru profesorii sau elevii noștri

„Dacă vom pierde trenul inteligenței artificiale, va fi foarte, foarte greu pentru noi să recuperăm”, avertizează vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Oficialul a propus lansarea unei inițiative regionale, în Europa Centrală și de Est, pentru folosirea inteligenței artificiale în educație. „Aici chiar am nevoie de sprijinul tuturor colegilor parlamentari, indiferent de culoarea politică, pentru a face lucrul acesta”, a avansat vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni. Declarația a fost făcută, vineri, 14 noiembrie 2025, la conferința „Educația în era Inteligenței Artificiale” organizată la București de Robo Hub, Edu Apps și APED, sub patronajul Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților.

Europarlamentar PSD și vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, Victor Negrescu a declarat că negocierile pentru bugetul UE post 2028 sunt deja avansate, iar „România are nevoie de proiecte mature” pentru a putea accesa fondurile europene dedicate competitivității și educației digitale. El a insistat că introducerea AI în școli trebuie susținută printr-un program operațional dedicat și printr-o strategie națională care să includă formarea profesorilor și dezvoltarea de resurse educaționale.

Referitor la inițiativa regională pe care o propune cu scop final de a susține folosirea inteligenței artificiale în educație, în Europa Centrală și de Est, Negrescu a avansat ideea de a organiza „un eveniment la București, poate în primăvară, cu colegi din regiune, în care să scoatem în evidență că atunci când planifică bani pentru competitivitate, pentru ERASMUS șamd să nu uite și de noi, să ne ajute în continuare să reducem decalajele și ca acele tehnologii care se dezvoltă să fie accesibile și pentru copiii, profesorii noștri și pentru cercetătorii noștri, pentru că și ei vor avea o mare nevoie pe această componentă”. 

„Știu că vorbim în România des de pact, poate e prea mult acum, dar să ne asigurăm că există cel puțin un anumit tip de consens transpartinic pentru dezvoltarea acestor tipuri de competență, pentru că nu vreau să alarmez pe nimeni dar cu siguranță dacă vom pierde trenul Inteligenței Artificiale va fi foarte, foarte greu pentru noi să recuperăm. Acum, de exemplu, pentru a face fabrica de inteligență artificială la noi în țară, proiectul este undeva la 70 de milioane de euro, 50 [de milioane] sunt fonduri europene. Gigafactory este 1 miliard de euro. Dar vă spun că peste 10 ani, dacă ne trezim doar peste 10 ani, n-o să mai coste 1 miliard, o să coste 10 miliarde, n-o să mai coste o fabrică 50 de milioane de euro, o să coste 300 de milioane de euro”, a afirmat Negrescu.

Intervenția integrală a lui Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, în cadrul conferinței Educația în era Inteligenței Artificiale:

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni: „În cadrul dezbaterii de azi despre Educația în Era Inteligenței Artificale, sunt în primul rând două aspecte de scos în evidență. Pe de o parte, când vorbim despre educație și despre inteligența artificială, nu vorbim de două lucruri separate, ci vorbim de două lucruri interconectate și asta înseamnă că astăzi, în contextul în care inteligența artificială are și va avea un impact atât de mare, noi trebuie să găsim soluții pentru a integra inteligența artificială în tot parcursul educațional, de la un nivel cât mai fraged până la nevoia de a ne asigura că aceste tipuri de competențe sunt accesibile pentru toți. Deci, pe de o parte să investim în calitate, de cealaltă parte să investim în accesibilitate și să ne asigurăm că pentru toate categoriile de formări există o componentă care preia inclusiv valoarea adăugată adusă de inteligență artificială.

De ce spun lucrul acesta? Pentru că acest tip de tehnologie are un impact și asupra modului în care predăm, cât are și un impact asupra modului în care tinerii percep astăzi informația. Inteligența Artificială are un impact asupra cursurilor de limba română la fel de mult cum are un impact asupra cursurilor tehnice din școlile profesionale. De asemenea, inteligența artificială va fi necesară și în agricultură, așa cum cu siguranță este necesară și în administrație. Și astfel cred că ar fi o abordare greșită să tratăm inteligența artificială ca fiind, nu știu, un curs opțional sau un curs suplimentar de care au nevoie profesorii sau elevii și studenții noștri. 

În al 2-lea rând, când vorbesc de această interconectare, vorbesc de asemenea de nevoia de a modifica și, într-adevăr, vorbim de o schimbare, o schimbare de metode educaționale, pentru că vă spuneam mai devreme de impactul psihologic asupra cursantului. Dar cu siguranță vorbim de un impact psihologic și asupra profesorului și statisticile arată că, din nefericire, 70-75% din profesorii europeni nu au avut acces până în prezent la un curs de formare despre inteligența artificială care să le permită lor să introducă această tehnologie în metodele lor de predare sau în modul în care comunică, transpun informația sau la nivelul competențelor țintite prin cursurile pe care le predau. Și aici este o mare problemă, pentru că de cealaltă parte, dacă mergeți și știu că mergeți și dumneavoastră și vă întâlniți cu elevi și cu studenți, dacă îi întrebi pe elevi și pe studenți într-o clasă astăzi dacă folosesc GPT sau altă limbaj AI similar, 100% dintre elevi și studenți ridică mâna și spun că da, folosesc deja acest tip de tehnologie, ceea ce înseamnă că avem un decalaj. Asta nu înseamnă că profesorii nu folosesc aceste tipuri de limbaje, dar, din păcate, nu au dobândit o competență profesională în a face lucrul acesta.

Acum, la nivel european sunt multe inițiative în materie. Eu am gestionat raportul Parlamentului European privind educația digitală și deja în urmă cu mult timp am vorbit despre nevoia de a introduce niște cursuri de inteligență artificială și robotică în toate școlile europene. Sunt state membre care au făcut deja acest lucru. La noi vorbim în continuare de proiecte pilot, de anumite licee de excelență care fac aceste tipuri de cursuri, de anumiți profesori în universități care introduc o componentă de AI, anumite universități care au introdus niște standarde etice pentru folosirea inteligenței artificiale, însă nu vorbim de standarde naționale încă, nu vorbim de o diseminare națională, nu vorbim de un impact la nivelul dorit, în contextul în care antevorbitorii mei au spus foarte corect că AI-ul va schimba dramatic viața noastră și perspectivele noastre profesionale. Este foarte probabil ca cel puțin unul din trei locuri de muncă în următorii 10-15 ani să fie determinat de competențele legate de AI, dar probabil dacă e să vorbim peste 20-30 de ani vom vorbi despre cel puțin două din trei locuri de muncă, dacă nu chiar de toate locurile de muncă care vor avea o astfel de componentă și automat este nevoie de astfel de competență. De aceea, pentru că îl aveți acolo și pe președintele comisiei de educație din Camera Deputaților, un bun prieten al meu, domnul Mihai Ghigiu, eu cred că e important ca această dezbatere să fie folosită pentru a lansa nevoia de a elabora și implementa, pentru că și implementarea e importantă, o strategie națională pentru inteligența artificială în educație, poate și pe zona de cercetare, în sensul acesta să ne asigurăm că venim cu acest tip de de propunere, de ce nu dinspre Parlament, poate dinspre Parlamentul European către Minister și automat ne asigurăm că există, pe de o parte, o consultare cum să facem lucrurile acestea, dar în același timp gândind pe termen lung. Adică nu doar să venim cu o strategie pentru astăzi, ci cu o strategie pentru mâine, nu doar rezolvăm problemele actuale ci ne gândim ce vom face pe viitor și scopul acestei strategii este ca ea să aibă un impact și asupra viitorului cadru financiar multianual post 2028. Pentru că Ana [Ana-Maria Stancu, fondatoarea RoboHub și moderatoarea evenimentului – N.Red.] spunea corect: astăzi eu sunt implicat în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene despre bugetul pentru anul viitor. 

Suntem deja într-o fază avansată cu discuțiile privind bugetul multianual post 2028 și e important ca România să aibă și proiecte mature pe această componentă, când vin acești bani, dar să se asigure că ideile din strategie sunt transpuse în planul național pe care România îl va elabora pentru a accesa acești bani. Asta înseamnă ce anume în mod concret: post 2028 vom avea o PNRR-izare a fondurilor europene, România va trebui să trimită un plan național de dezvoltare și acolo trebuie să ne asigurăm că există în continuare un program operațional pentru educație și o parte din programul operațional pentru educație merge către introducerea acestei tehnologii și pentru asta nu ne trezim în 2028 să scriem proiectele, părerea mea. O să existe un fond european de competitivitate de câteva sute de miliarde de euro, de asemenea, și acolo haideți să vedem, vor fi, probabil ne luptăm aici, la Parlament European, să fie și alocări naționale. Și vor fi alocări naționale, când ne fixăm ceva aici ca obiectiv obținem în Parlamentul European, dar care sunt proiectele pe care le scoatem în evidență pentru a produce tehnologie și a ne asigura că avem și noi resursele noastre? Poate folosim inclusiv potențialul fabricii AI pe care România urmează să o dezvolte până la finalul anului 2027, un proiect la care am contribuit activ și care va fi implementat de ICI [nstitutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București] și de Politehnica București. Dar poate obținem și Gigafactory, îl văd acolo pe șeful ADR, încercăm să facem și lucrul acesta, dar trebuie să folosim și acest potențial local, nu doar să importăm tehnologie, pentru că dacă vrem o sustenabilitate a folosirii tehnologiei în educație, trebuie să avem și noi propriile noastre metode și instrumente.

De asemenea, vor fi și alte oportunități de finanțare, fie că vorbim de Horizon, fie că vorbim de programul ERASMUS care de asemenea va fi dotat de capacități financiare suplimentare. Și acolo trebuie să gândim post-2028 ce susținem, adică cum influențăm reglementările europene în materie, în așa fel încât, de exemplu, să luăm în considerare și decalajele de acces, din punct de vedere al numărului, dar și din punct de vedere calitativ, la inteligența artificială. De aceea, eu vă propun să lansăm o inițiativă regională pentru folosirea inteligenței artificiale în educație, în Europa Centrală și de Est și aici chiar am nevoie de sprijinul tuturor colegilor parlamentari, indiferent de culoarea politică, pentru a face lucrul acesta. 

Eu conduc și intergrupul Parlamentului European pentru educație și formare continuă, format din 100 de eurodeputați din toate grupurile politice, așa că împreună cu acest intergrup noi am fi dispuși să lucrăm cu reprezentanții din comisia pentru învățământ, din Camera Deputaților și cu colegii din Senat, să facem un eveniment la București, poate în primăvară, cu colegi din regiune, în care să scoatem în evidență că atunci când planifică bani pentru competitivitate, pentru ERASMUS șamd să nu uite și de noi, să ne ajute în continuare să reducem decalajele și ca acele tehnologii care se dezvoltă să fie accesibile și pentru copiii, profesorii noștri și pentru cercetătorii noștri, pentru că și ei vor avea o mare nevoie pe această componentă. 

Știu că vorbim în România des de pact, poate e prea mult acum, dar să ne asigurăm că există cel puțin un anumit tip de consens transpartinic pentru dezvoltarea acestor tipuri de competență, pentru că nu vreau să alarmez pe nimeni dar cu siguranță dacă vom pierde trenul Inteligenței Artificiale va fi foarte, foarte greu pentru noi să recuperăm. Acum, de exemplu, pentru a face fabrica de inteligență artificială la noi în țară, proiectul este undeva la 70 de milioane de euro, 50 [de milioane] sunt fonduri europene. Gigafactory este 1 miliard de euro. Dar vă spun că peste 10 ani, dacă ne trezim doar peste 10 ani, n-o să mai coste 1 miliard, o să coste 10 miliarde, n-o să mai coste o fabrică 50 de milioane de euro, o să coste 300 de milioane de euro. 

Deci dacă acum noi ratăm aceste oportunități, costurile pentru recuperare vor fi mult mai mari și nu vom avea resursele pentru a face lucrul acesta și automat toate aceste elemente se vor restrânge asupra economiei, asupra companiilor mici și mijlocii, asupra capacității administrației în a fi eficientă, asupra calității educaționale, asupra nevoii noastre de a avea resursă umană calificată la standardele cele mai înalte. Deci vom pierde din competitivitate dacă nu facem aceste investiții acum. Evident, pentru a face toate aceste lucruri, nu trebuie să uităm un aspect și este rolul pe care îl are societatea civilă, pe care îl au organizații neguvernamentale, pe care îl au universitățile, pe care îl au structuri precum cea pe care o reprezintă Ana Maria [Ana-Maria Stancu, fondatoarea RoboHub și moderatoarea evenimentului – N.Red.] să explicăm oamenilor. Și vă spun că nu este simplu, probabil că și dumneavoastră v-ați confruntat cu această situație: să vorbim la televizor sau în diferite medii despre inteligența artificială și să primim reacția adversă. Oameni care ne spun: de ce vorbiți despre inteligența artificială? Noi n-avem în continuare rezolvată problema școlilor, nu sunt toate renovate, avem cea mai mare rată de abandon școlar. Da, cu siguranță avem cea mai mare rată de abandon școlar și este vina celor care au luat decizii în zona educațională până acum și a noastră, a tuturor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim soluții pentru viitor și nu înseamnă că poate inteligența artificială va găsi chiar soluții la aceste elemente. Aici trebuie să căutăm să explicăm de ce este nevoie de acest tip de investiție, de ce este nevoie să ne gândim în viitor, de ce este nevoie să proiectăm și să avem și o strategie în materie, inclusiv pentru cei care merg la școală în zonele rurale sau în zonele defavorizate. 

Inteligența artificială poate fi chiar o soluție pentru ei, să aibă acces la educație de calitate mai rapid, să aibă acces la resursă materială, la informație suplimentară la care nu ar fi avut acces fără acest tip de tehnologie. Deci, aș căuta, dacă vă gândiți la elaborarea unei strategii și la continuarea dezbaterii de astăzi, să ne gândim și la componenta socială de inclusivitate, cred că este crucială, în așa fel încât să nu avem din nou două Românii: România celor care fac cursuri de informatică și a celor care nu fac, România celor care fac cursuri de AI și a celor care nu fac. Ar fi greșit lucrul ăsta, pentru că revin la ce spuneam inițial: și lucrătorul din fabrică va avea nevoie de acest tip de competență cu robotică, pentru că cele două tehnologii se îmbină, la fel cum și cel care lucrează într-un birou va avea nevoie de acest tip de competență. 

Așa că în contextul ăsta trebuie să ne asigurăm că accesibilitatea este în prim-planul acestui tip de abordări privind introducerea inteligenței artificiale în educație într-o manieră coerentă și cu un mai mare impact. Mulțumesc încă o dată pentru pentru invitație, tot sprijinul meu, toată disponibilitatea la dialog și la acțiuni concrete.”