Deschiderea profesorilor lor către nou și modern, către instrumentele didactice ale viitorului, face cursurile din ce în ce mai atractive pentru elevii de la Școala Gimnazială Nr. 1 Jegălia, județul Călărași. Printr-un proiect câștigat în cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), școala, sprijinită de comunitate și de administrația locală, a reușit dotarea mai multor săli de clasă cu table interactive.
- „Educație digitală – instrumente, resurse, viitor“ este un program Edupedu.ro, în parteneriat cu Samsung Electronics Romania.
Andrada este elevă în clasa a VIII-a la Școala din Jegălia și se pregătește pentru Evaluarea Națională și pentru liceu. Emoțiile pentru examen sunt mai mici față de cele pe care spune că le are pentru ce va găsi la liceu – cum se va adapta acolo, cum se va integra în noul colectiv și cine vor fi colegii ei? Spune că până acum profesorii de la Școala Gimnazială Jegălia i-au fost confidenți de încredere și sfătuitori de bază. „Orice problemă aș avea, orice discuție, ei sunt lângă mine și avem o discuție bazată pe argumente”, spune Andrada.
Despre noile instrumente care au modernizat clasa în care învață și mai ales despre tablele interactive, „vedetele” clasei acum, Andrada spune că „la început a fost foarte ciudat pentru că nimeni nu știa cum să le folosească, cum ar trebui să decurgă orele cu asemenea dispozitive. Doar că acum, în lunile care au trecut deja, folosirea lor a devenit o normalitate pentru noi. Orele sunt mult mai interactive, mai distractive. Vii cu drag la școală”, mai spune eleva de clasa a VIII-a.
Directorul școlii, Cristina Dumitru, profesor cu experiență și manager dedicat comunității educaționale, face o paralelă cu structura sistemului de învățământ, ca să ne explice cum vede dezvoltarea educației digitale la Școala Gimnazială Nr. 1 Jegălia. „Putem spune că suntem la începutul unei școli digitale. Mie îmi place să fac comparația aceasta: noi suntem exact ca un copil care a început școala și ne gândim la anii de absolvire, suntem undeva pe la clasa pregătitoare acum. Dar să știți că începutul este unul promițător și pe mine mă bucură foarte mult ideea că atât copiii, cât și colegii mei au fost extrem de entuziaști și accesează foarte frumos aceste echipamente”.
Elevă în clasa a VI-a, Monica vede latura foarte practică a echipamentelor: îi învață pe elevi și „putem economisi timp. Facem la matematică formele geometrice și scriem mult mai repede – putem intra pe internet, putem intra pe manualele digitale, putem scrie pe acestea. Mie îmi place foarte mult”. Vrea să se facă polițistă și este ochi și urechi mai ales la orele de Limba și literatura română, unde profesoara sa îi implică în predarea lecțiilor cu ajutorul tablelor interactive.
Îmbinăm tradiționalul cu modernul și copiilor le place, spune chiar Marioara Ghiță, profesoara de Limba și literatura română a Monicăi. Adaptarea profesorului la elev și la vremurile actuale este soluția cea mai bună pentru o școală de calitate, iar dacă așa ceva are loc în mod real, atunci și abandonul școlar poate fi redus, crede cadrul didactic, pentru că entuziasmul aduce elevii la școală. „Trebuie să îi scoatem cumva din acea comoditate și pe elevi și pe noi, cei de vârsta noastră, să ieșim un piculeț din confortul nostru, din comoditate și să ne adaptăm. Trebuie să ne adaptăm actualului, pentru că, până la urma urmei, copilul nu așteaptă doar să scrie, să citească și să se plictisească acolo, în bancă. Îi place să iasă, să interacționeze cu internetul, cu tot ce găsește pe internet. Ce facem noi aici este să moderăm”, spune profesoara.
Prin PNRAS, unitățile de învățământ preuniversitar de stat au obținut finanțare nerambursabilă pentru intervenții care să conducă la diminuarea riscului de abandon școlar, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale, creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial, precum și pentru creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior, conform descrierii de proiect de pe site-ul Ministerului Educației.
Finanțarea prin PNRR este realizată în cadrul Componentei C.15 – Educație, Reforma 3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4- Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar. În prima rundă au fost selectate 1.415 de școli, apelul pentru runda a II-a fiind lansat recent de Ministerul Educației, care a crescut alocarea pentru grantul maxim, cu 50% față de prima rundă. Asta înseamnă că o unitate de învățământ poate obține finanțare de cel mult 300.000 de euro.
Aflată în primii ani de carieră didactică, Andreea Sandu, profesoară de Matematică la Școala Jegălia, este la rândul său captivată de posibilitățile ce i s-au deschis în actul didactic, prin apariția tablelor interactive și a altor instrumente moderne. „Tabla este foarte utilă și are tot ce trebuie. Nu îi lipsește nimic. Am fost încântată de la prima vedere. Când am fost la prima prezentare a tablei, am zis tablele acestea sunt ce trebuie, sunt perfecte pentru școală”, spune entuziasmată Andreea Sandu. Celor care vor să devină profesori și care stau pe gânduri dacă să intre sau nu în sistemul de învățământ, profesoara le transmite că „este greu, dar și frumos. Se merită. Eu n-aș renunța niciodată, chiar dacă sunt la început de drum și mai întâmpin și dificultăți. N-aș renunța niciodată”.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.
Vezi și:
Efectele dotării claselor cu table interactive, finanțate prin PNRAS. Profesoară de Limba română: Copiii care se aflau în risc de abandon, am observat că au venit cu drag la școală și n-au mai lipsit / Elev: E mai simplu pentru noi să înțelegem, cu ajutorul tablelor – VIDEO
Raluca Pantazi
Advertorial
1 comment
Aceste proiecte care prespun digitalizarea sunt utile, dar de cate ori este vorba ca elevii sa fie expusi mai mult timp ecranelor, ar trebui sa fie luate aceste decizii dupa ce se discuta si cu o echipa de medici specialiști. In primul rand oftamologi. Dar si ortopezi, psihologi etc. Nu se ia in calcul niciodată faptul ca acesti copii isi strica vederea. Pana la varsta de 18 ani medicii recomanda maximum o ora pe zi ca un copil sa stea in fața unui ecran ca sa isi protejeze vederea. Recomandare valabilă și pentru copiii care nu au deja probleme cu vederea. Nu mai vorbim de cei care sunt deja bolnavi. Ce facem in aceste conditii? Digitalizam scoala cu pretul sănătății copiilor noștri? Se gandeste cineva ca dupa terminarea scolii vom avea mai multi copii cu probleme de vedere si mai grave decat la inceperea scolii, din cauza acestor recomandari? Digitalizarea si modernizarea invatamantului in acest sens aduce odata cu beneficiile si foarte multe probleme care se vor manifesta mai tarziu.