VIDEO Profesorul care cere doar memorare „ne pregătește copiii să cadă în brațele AI-ului”, spune ministrul Sorin Costreie, care a prefațat propunerea sa de Jurământ socratic pentru cadrele didactice la o conferință despre inteligența artificială a UB

Foto: UniBuc

Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a propus un „jurământ socratic” pentru profesori și educatori, după modelul jurământului lui Hipocrate pentru medici. Ideea din spatele propunerii o expusese pe larg pe 10 noiembrie, la conferința „Filosofia inteligenței artificiale”, organizată de Universitatea din București la Teatrul Național. Acolo ministrul a descris profesorul ca model uman pe care inteligența artificială nu îl poate înlocui. A spus că școala care cere doar memorare și repetare îi „robotizează” pe copii, iar profesorii trebuie formați să fie „mai socratici”.

Ministrul a publicat textul jurământului joi, 19 noiembrie, de Ziua Mondială a Filosofiei, pe pagina sa de Facebook. Nu este vorba de un document oficial al ministerului. Potrivit textului, profesorul s-ar angaja să pună întrebarea înaintea răspunsului, argumentul înaintea convingerii și înțelegerea înaintea memorării și să refuze îndoctrinarea. Ministrul prezintă jurământul ca parte a trecerii „de la un învățământ preponderent memorizator la unul reflexiv”, iar textul se încheie cu ideea că scopul educației este formarea unor oameni capabili să gândească singuri, nu să gândească la fel ca profesorul lor. www.edupedu.ro

Aceleași idei, aproape cuvânt cu cuvânt, au apărut în răspunsurile pe care Costreie le-a dat publicului la conferința din seria „Știința la scenă deschisă”, unde a vorbit, în cuvintele lui, „ca filozof, ca profesor” și abia la final ca ministru.

„Profesorul are un rol formator intrinsec, de a fi un model”

Cea mai votată întrebare a serii, venită de la un participant anonim, a fost dacă inteligența artificială ar putea înlocui învățătorii, profesorii sau educatorii. Ministrul a spus că pune aceeași întrebare la cursurile sale de gândire critică, unde organizează dezbateri cu studenții despre înlocuirea profesorului, a medicului sau a judecătorului cu AI, „pentru a vedea limitele capacităților umane în fiecare din aceste meserii esențiale”. Medicul, una dintre profesiile din exercițiul de la seminar, este cea al cărei jurământ servește acum drept model pentru propunerea ministrului.

„Poate să înlocuiască, dar ar fi o greșeală. Eu nu cred, pentru că, dacă profesorul este doar un livrator de cunoștințe, cum este cumva înrădăcinat în mentalul nostru colectiv, atunci, da, inteligența artificială poate să ne livreze aceste cunoștințe. Dar eu cred că profesorul este mult mai mult decât atât, mai ales acum, când accesul la informații nu mai este o problemă. Problema e ce facem cu informația, ce facem cu această prea multă informație. Și atunci profesorul are un rol formator intrinsec, de a fi un model”, a spus Costreie.

„Ca să fii model, ești un model uman prin ceea ce faci, prin ceea ce spui, prin cum ataci informația. Modelul socratic mi se pare cel mai bun și cel mai uman și ne-ar dezvolta în toate abilitățile noastre cognitive. Aici, inteligența artificială doar poate să mimeze, doar poate să vină cu niște modele. Dar nu e cu adevărat profesorul despre care să spui: e un guru pe care eu vreau să îl urmez, e cineva de la care vreau să învăț”, a continuat ministrul.

„Dacă îi forțăm să fie mecanici, foarte ușor ei se vor robotiza”

Întrebat ce ar însemna concret folosirea corectă a AI în școală, Costreie a spus că problema nu este doar tehnologică, ci de paradigmă educațională. A dat ca exemplu profesorul care predă teorema lui Pitagora „de zeci de ani, poate nu în cel mai atractiv mod și poate nu într-un mod care îndeamnă la reflecție, că asta trebuie. Aici trebuie să schimbăm paradigma educațională”.

Moderatoarea Ada Roseti l-a întrebat dacă recomandarea este, așadar, investiția în pregătirea profesorilor. Ministrul a precizat că formarea pentru AI și competențele digitale sunt doar o parte și a descris scopul mai larg:

„În general, să îl facem pe profesor mai socratic, să stimuleze această naturalețe pe care noi o avem de mici copii, de a ne pune întrebări, și această curiozitate care, din păcate, se cam duce în anumite medii, mai ales în cele defavorizate și mai ales acolo unde profesorul vrea repetitivitate, vrea ca copilul doar să memoreze și să repete ceea ce profesorul sau manualul sau mai știu eu cine i-a spus. Deci, dacă nu e invitat să se gândească, gândiți-vă ce facem aici. Nu facem decât să ne pregătim copiii ca să cadă în brațele AI-ului. Dacă noi îi forțăm să fie mecanici, foarte ușor ei se vor robotiza.”

Ministrul a aplicat același diagnostic examenelor naționale. Întrebat despre testele în care ChatGPT și Claude au obținut note în jur de 9 la proba de limba română de la Bacalaureat, a spus că nu e surprins, pentru că elevii învață „generic, comentarii” și pentru Evaluarea Națională, și pentru Bacalaureat. „Li se dau scheme. Întrebarea este: copilul a fost învățat să gândească matematic sau să reproducă niște scheme, niște moduri de a rezolva niște exerciții? Eu cred că mai degrabă asta. Și atunci noi trebuie să mutăm accentul, să-l facem pe copil să gândească matematic, să gândească literar, să gândească chimic, biologic și așa mai departe”, a spus Costreie, care a adăugat că „lucrurile astea sunt sub analiză”, fără alte detalii.

Dialogul ca verificare: „Bine, măi, Gigele, mi-ai dat o lucrare fantastică, ia să vedem”

Despre temele făcute cu inteligența artificială, ministrul a spus că soluția nu e interdicția, ci dialogul. Dacă profesorul nu verifică ce a înțeles elevul, „bucla” se închide greșit: elevul a reprodus „papagalicește” răspunsul primit de la chatbot, iar profesorul l-a acceptat.

„Dacă bucla nu se închide în mod pedagogic, în care profesorul testează uman și spune: «Bine, măi, Gigele, mi-ai dat o lucrare fantastică, ia să vedem.» Înțelegeți, un mini-dialog. De asta spun, modelul socratic trebuie să fie amplificat, pentru că ne trebuie interacțiune directă și ne trebuie să testăm reflexiv toate acele cunoștințe”, a explicat Costreie.

Întrebat dacă e vorba, așadar, de programe de detectare a textelor generate, ministrul a răspuns: „Mai mult de niște softuri mentale.” Ministrul a spus că, după 30 de ani de predat filosofia limbajului, simte „o anumită mecanicizare, clișee”, dar a recunoscut că nu știe cât timp va mai fi posibil, pentru că există deja platforme care „umanizează” textele generate, inclusiv prin greșeli introduse intenționat.

Ministrul a mai spus că alegerea dintre AI-ul care gândește în locul elevului și cel care îl ajută să învețe nu ține de tehnologie, ci de felul în care o folosim: „De asta noi trebuie să pregătim profesorii să folosească cum trebuie, într-un mod cât mai reflexiv, inteligența artificială, ca ei, la rândul lor, să îi facă pe copii să folosească inteligența artificială într-un mod cât mai reflexiv.”

Metacogniția, „să mă gândesc la cum mă gândesc”

Unul dintre angajamentele din jurământ, examinarea critică a propriei gândiri, corespunde definiției gândirii critice pe care Costreie a dat-o la conferință. Întrebat ce mai înseamnă gândirea critică atunci când răspunsurile sunt „la un click distanță”, ministrul a spus că ea nu se schimbă în raport cu AI-ul:

„În primul rând, e nevoie de metacogniție. Prin metacogniție, eu, ca om, și de asta suntem homo sapiens sapiens, avem această abilitate fabuloasă de a ne gândi la cum ne gândim. Deci, indiferent că sunt în interacțiune cu inteligența umană sau cu inteligența artificială, trebuie să am această metacogniție, să mă gândesc la cum mă gândesc, care, dusă pe teritoriul deciziilor, trebuie să fie una cât mai rațională, în urma unor argumente pro și contra.”

Tot ca trăsătură socratică, ministrul a observat că AI-ul răspunde, în general, la orice întrebare, în timp ce a spune „nu știu” este „o chestie foarte omenească și socratică”. Prima dintre ideile pe care, potrivit ministrului, se sprijină jurământul este tocmai recunoașterea limitelor cunoașterii.

Iubirea care „nu e în fișa postului”

Întrebat care dintre cele trei trăsături pe care le consideră specific umane, metacogniția, empatia și iubirea, contează în relația dintre elevi, profesori și AI, Costreie a răspuns că ținta „clar trebuie să fie o abordare reflexivă și o educație reflexivă”, care dezvoltă toate trei. A relatat apoi o intervenție de la o discuție despre violența școlară organizată la Guvern cu o zi înainte:

„O să vă surprindă lucrul ăsta, că și pe mine m-a surprins. Au vorbit doi elevi, o elevă și un elev. Eleva și-a început discursul spunând că e prea puțină iubire în școala românească. Gândiți-vă, cred că majoritatea de aici sunt sau cunoaștem profesori. Nu cred că în fișa postului avem iubire față de elevi sau de studenți.”

Empatia și iubirea, a spus ministrul, „te fac să privești pe celălalt cu respect, să îl asculți, să îl înțelegi și astfel să devii uman, cum mașina nu poate să o facă, decât poate să mimeze lucrurile astea”. Jurământul propus azi pornește de la aceeași idee: profesorul își asumă responsabilitatea pentru formarea caracterului, nu doar pentru transmiterea cunoștințelor.

Ce nu s-a spus: cum ajunge modelul socratic în clasă

Nici la conferință, nici în postarea de azi, ministrul nu a explicat cum ar deveni „mai socratici” cei peste 200.000 de profesori din învățământul preuniversitar. Despre jurământ, nu există ordin de ministru, nici includere în programele de formare inițială, nici calendar. Ministrul spune doar că textul ar putea fi rostit la absolvirea formării pedagogice sau la intrarea în profesie.

Singura direcție concretă anunțată la conferință privește formarea profesorilor pentru folosirea inteligenței artificiale, pe care Costreie a numit-o „o prioritate strategică”. El a spus că va căuta pentru ea fonduri europene, după ce Ministerul Educației și Cercetării a pierdut 121,5 milioane de lei la rectificarea bugetară. Ministrul a spus că a discutat subiectul cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu comisarul european Roxana Mînzatu, dar nu a precizat programul, suma sau termenele. „Degeaba avem ziduri, instalații, laboratoare, dacă oamenii nu știu ce să facă cu ele și dacă nu ajung la mintea și sufletul copiilor”, a spus ministrul.

Exit mobile version