Școala online fără conexiune la internet și fără suficiente echipamente digitale pentru toți copiii este o realitate dureroasă în satele românești. Profesorii se plimbă din poartă în poartă cu fișe pentru copii și le explică părinților sau celor care-i au în grijă, cum să-i ajute pe cei mici să le completeze. De multe ori, nici părinții nu se pricep, fie din lipsa educației fie fiindcă au familii foarte numeroase, fin din ambele cauze. Rezultatul este o școală improvizată.
Copiii pe care i-a prins pandemia în clasa I anul trecut vor intra în clasa a III-a fără să fi terminat alfabetul, darămite tabla înmulțirii, spun îngrijorați învățătorii. Jurnaliștii de la TVR Iași au făcut un reportaj de 24 de minute în câteva sate din România, au stat de vorbă cu profesori, au mers din poartă-n poartă cu ei în timp ce cadrele didactice le împărțeau elevilor și familiilor lor fișele de lucru pentru școală.
Efortul cadrelor didactice, chiar dacă e susținut uneori de fundații și organizații neguvernamentale, nu poate sustitui aproape un an de școală pierdut deja, iar lipsa conexiunii la internet din aceste sate face din școala online mai mult o glumă și o dezamăgire, după cum se poate desprinde din reportaj. Una dintre profesoarele care duce fișe copiilor prin sat, chiar directoarea școlii Mironeasa, din Iași, Cristina Botezatu, trage o concluzie a felului în care sunt în acest moment mobilizați elevii să învețe și arată unde, în opinia ei, s-a „stricat” motivația acestora:
„Greșeala a fost de atunci, din martie, când s-a anunțat că pot trece clasa cu o notă sau două note, chiar cu niciuna, doar cu media din primul semestru și atunci ei consideră că tot așa va fi. Nu există nicio constrângere, cum să-l pedepsesc? Să-i pun absență fiindcă el nu are echipamente? Mă duc cu fișele… trebuie să-l evaluez cumva”, a explicat profesoara. Ea spune că se gândea la varianta de a duce câte o clasă la biserică, să facă ore de română și matematică acolo, dar nu știe dacă are voie.
Părinții sunt îngrijorați fiindcă nu știu cum să-i ajute pe copiii lor și își dau seama că șansa la o educație și la a trăi o viață mai bună ca a lor ar putea rămâne un vis din cauza deciziei autorităților de a întrerupe școala în felul acesta, chiar și în comunitățile mai izolate unde educația online este imposibilă.
Profesoara merge din poartă în poartă cu fișele și încearcă să mențină contactul copiilor cu școala, cu activitățile prin fișe – „Am venit să întreb dacă se descurcă la ele, măcar să citească, la Română i-a dat doamna acolo și scria că să citească dintr-un caiețel, te-ai uitat pe fișele ei așa un pic să o pui să facă?„.
Copil: Nu mai am Wi-fi!
Tată: Nu mai ai semnal?
Copil: Nu!
Tată: Ia, mai încearcă.
Copil: Nu mai am Wi-fi…
Eliza Drob, specialist în PR la Fundația World Vision, la Iași, spune că „unul din trei sate din România are regiuni fără semnal la telefon, nici măcar nu pot să sune, nu mai vorbim de date mobile sau 4G care sunt foarte îndepărtate de realitate, de ce se spune la televizor.”
Din cauza pandemiei, în satele defavorizate, 60% din părinți nu au mai găsit de lucru, iar unul din 10 copii se culcă seara flămând. În plus, 55% din familii nu au telefoane sau tablete care să susțină școala online, potrivit studiului World Vision despre Bunăstarea copiilor din mediul rural.
Mamă: Am rugat-o pe doamna, ca să nu rămână cu temele în urmă să-i dea lecții acasă, dar eu am telefon cu butoane, nu am eu bani să-mi iau… am sunat-o și mi-a dat doamna săptămânal. Copiii merg la centru de tineret și fac lecții acolo că nu am altfel… acolo au calculatoare, ce vreți să-i fac, rămâne în urmă… să îl țin acasă la ce? La oi, la vaci? La ce să-l țin, să învețe și ei carte, măcar, noi nu am învățat.
Reportajul continuă la „polul sărăciei din România”, la Negrești. Mama unor elevi de gimnaziu spune că ar fi fost de acord să se ducă la școală: „Acolo învăța, dar de acasă oricum nu, nu știe…”.
Foto: captură TVR iași
R. Pantazi si I. Nicolescu
Redacția