Două școli noi, în care vor învăța peste 1.000 de elevi și în care vor preda zeci de profesori, sunt în curs de construcție în București, în cadrul unor dezvoltări imobiliare private. Proiectele, realizate de One United Properties în Sectorul 2, presupun o investiție totală de aproximativ 20 de milioane de euro, potrivit co-fondatorului companiei, Andrei Diaconescu. Acesta a acordat un interviu Edupedu.ro în care a vorbit despre această situație rară în România, în care un dezvoltator imobiliar investește și în infrastructura educațională. Unitățile de învățământ vor funcționa pe curriculă românească și vor fi deschise tuturor copiilor, „cu prioritate pentru cei din proximitate”, mizând pe ideea că accesul rapid la școală schimbă concret viața de zi cu zi a familiilor.
- Toți elevii de la Școala Gimnazială I.G. Duca învață de 4 ani într-un spațiu special creat pentru ei de către ONE United Proprieties, cu toate cheltuielile susținute de dezvoltator, pe perioada consolidării seismice a clădirii unității de învățământ.
- Andrei Diaconescu susține că ar trebui să fie introdusă o taxă pentru infrastructura educațională pentru toate dezvoltările imobiliare mici și medii, iar pentru dezvoltările mari să existe obligația legală pentru dezvoltator să construiască o școală.
- Edupedu.ro împreună ONE United Properties lansează secțiunea ONE pentru Educație în care vor fi publicate materiale despre poziționarea educației în centrul comunităților, integrarea infrastructurii educaționale într-in proiect de dezvoltare imobiliară încă de la început și impactul pe care o astfel de proiectare îl poate avea în dezvoltarea coerentă și sănătoasă a cartierului.
„De obicei aceste investiții sunt făcute de către stat, pentru că valoarea adăugată este una mare pentru societate. Este destul de rar să vedem dezvoltatori care s-au implicat să construiască școli sau universități”, spune Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties.
Ideea construcției celor două școli în cele două cartiere noi de lângă Lacul Plumbuita și de pe strada Fabrica de Glucoză a apărut dintr-o nevoie concretă, venită dinspre autorități, în zone aflate în plină dezvoltare, fără infrastructură existentă, spune Andrei Diaconescu. „Trigger-ul a venit un pic din partea autorităților. Au fost primari care au realizat nevoia de construcție a unor școli în anumite zone, în general zone care urmau să fie dezvoltate și n-aveau infrastructură creată. Și-au dat seama că, pe lângă nevoia de educație necesară zonei, creează multiple avantaje – de exemplu de trafic. Părinții nu mai trebuie să-și ia mașina ca să-și ducă copilul la școală.”
Chiar dacă legea nu permite autorităților să impună direct astfel de obligații, presiunea începe să existe. „În România nu ai voie, legal, să ceri lucrul ăsta. Era mai degrabă o solicitare de bun simț. Vedem însă că au început să apară taxe pe metru pătrat pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale, ceea ce e un lucru salutabil,” explică reprezentantul companiei.
VIDEO Interviu Andrei Diaconescu: Educația în centrul comunității – rolul școlii în dezvoltările urbane, investițiile în infrastructura educațională și cum apropierea de școală poate schimba viața de zi cu zi a familiilor
Primul contact real cu ideea de școală integrată într-un proiect imobiliar a venit într-un context de urgență. Compania a fost rugată de Primăria Sectorului 5, în urmă cu 4 ani, să găsească o soluție pentru elevii de la Școala Gimnazială I.G. Duca, o clădire considerată nesigură din punct de vedere seismic. „Ne-au spus: avem o problemă, școala nu mai este sigură la cutremur și trebuie să-i mutăm. Nu putem să-i mutăm decât într-un areal de 500-600 de metri, pentru că trebuie să existe proximitate cu locuința. Și atunci am convertit un spațiu de birouri în școală. L-am amenajat în patru luni.”
Soluția a fost gândită inițial ca una temporară, pentru doi ani, însă școala funcționează și astăzi tot în clădirea pusă la dispoziție gratuit de ONE, în lipsa unei alternative finalizate de autorități.
Dincolo de rezolvarea punctuală, experiența a avut un efect mai larg asupra modului în care dezvoltatorul vede rolul unei școli într-un cartier. Prezența zilnică a copiilor și a părinților a schimbat dinamica spațiului și a creat un tip de viață urbană pe care proiectele rezidențiale îl urmăresc, dar nu îl pot genera singure. „Pe lângă bucuria să vezi copiii care vin, pleacă, țipă, râd, sunt părinți care vin, îi duc, îi iau. Se opresc la magazine, la cafenele, mai cumpără o carte. E un zumzet general care se creează și care este bun pentru business într-un complex integrat,” spune Andrei Diaconescu.
De aici a venit și decizia de a construi școli de la zero, integrate în noile dezvoltări, la o scară semnificativ mai mare. „Fiind expuși acestui fenomen, ne-am dat seama că ar trebui să luăm lucrurile mult mai în serios și să dezvoltăm ceva mult mai mare. În zona Fabrica de Glucoză am decis să construim o școală mare pentru 700 de elevi. Investiția e undeva la 20 de milioane de euro. Să treci de la un proiect de amenajare la unul de 20 de milioane de euro deja e o altă scară.” Un al doilea proiect, cel de lângă Lacul Plumbuita, este deja în construcție și școala va avea aproximativ 400 de locuri.
Ambele unități de învățământ vor funcționa cu operator privat și vor fi deschise întregii comunități, nu doar rezidenților din ansamblurile în care funcționează.
„Locul este deschis întregii comunități. Nu există prioritizare. Evident că sunt favorizați cei din proximitate, pentru că pot veni pe jos.”
Din punct de vedere al infrastructurii, diferențele față de școlile construite în anii ’70–’80 sunt semnificative, dar țin în mare parte de lucruri care ar trebui să fie standard. „Sunt îmbunătățiri pe zona tehnică. Școlile au aport de aer proaspăt, ceea ce contează foarte mult. Au zone de băi mult mai bine definite și mai bine echipate. Suprafețe vitrate mai mari, climatizare mai bună, spații de sport mai bine dotate, laboratoare mai multe.”
O școală bună ridică valoarea proprietăților din zona, spune reprezentantul dezvoltatorului: „În zonele unde sunt școli foarte bune, valoarea proprietăților este mai mare. Vedem cum crește cererea pentru apartamente mari, pentru familie. Calitatea vieții crește, pentru că petreci mai puțin timp în mașină. Copilul are o oarecare independență, poate să meargă singur la școală,” spune Andrei Diaconescu. El explică faptul că, pe termen lung, aceste schimbări duc la formarea unor comunități mai stabile și mai coerente. „Se vor crea niște țesuturi sociale în zonele acestea, odată ajunse la o anumită maturitate”, pentru că infrastructura educațională nu este doar un serviciu, ci un catalizator pentru relații sociale și pentru viața comunității.
Andrei Diaconescu susține că infrastructura educațională ar trebui să fie sprijinită prin reglementări clare, ca în statele occidentale, unde statul și mediul privat contribuie împreună. „Cred că ar trebui să fie două situații. Evident că nu ai cum să ceri unui dezvoltator care face un bloc de 20 de apartamente să facă o școală, pentru că ar fi de 10 ori mai mare costul. Dar administrația ar trebui să pună un preț pe metru pătrat construit, care să meargă într-un buget al administrației, care să aibă obligația să facă o școală în zona respectivă. De exemplu, în Milano, știți cât este taxa pe metru pătrat? 500 de euro. Într-o țară săracă, să zicem Serbia, e 700 de euro. Adică, de multe ori, taxa pe urbanizare, pe educație și pe alte lucruri este mai mare decât prețul terenului pe metru pătrat construit. La noi nu există deloc.
Poate ar trebui să începem cu ceva. Nu zic să fie atât de mare, sub nicio formă, dar ar trebui să începem cu ceva și banii chiar să ajungă, să se ducă pentru infrastructura educațională, în principal. Dar nu doar educațional. Asta o dată. Doi: pentru dezvoltările mari, unde ai 500, 1000, 1500 de apartamente, eu cred că e obligatoriu să existe o școală făcută de dezvoltator în zona respectivă. Îl ajută și pe el, adică nu ajută doar comunitatea. Te ajută și pe tine, ca element de vânzare într-un proiect mare, să ai așa ceva.”, mai spune reprezentantul companiei.
Școala și Grădinița One Academy Club (Lacul Tei / Fabrica de Glucoză)
• Investiție: aproximativ 12 milioane de euro
• Capacitate: aproximativ 714 elevi
• Niveluri: grădiniță, primar, gimnazial
• Suprafață:
– clădire școală: ~7.695 mp
– grădiniță: ~2.491 mp
– sală de sport: ~1.271 mp
• Curriculum: românesc
• Facilități:
– săli de clasă moderne, cu lumină naturală amplă
– ventilație cu aport de aer proaspăt și climatizare
– laboratoare și spații educaționale dedicate
– bibliotecă, cantină, after-school
– sală de sport și terenuri exterioare
– cabinete medicale
• Acces: deschis întregii comunități, cu prioritate pentru elevii din proximitate
• Componentă socială: colaborare cu Fundația Sfânta Tecla pentru proiecte educaționale și comunitare
Școala One Lake District (Lacul Plumbuita)
Investiție: aproximativ 7 milioane de euro
• Capacitate: aproximativ 330 elevi
• Niveluri: creșă, primar, gimnazial
• Curriculum: românesc
• Facilități:
– săli de clasă moderne și spații educaționale adaptate vârstei
– ventilație și climatizare
– terenuri de sport și spații exterioare
– cabinete medicale și spații administrative
• Acces: deschis întregii comunități, cu prioritate pentru elevii din proximitate
• Infrastructură conexă de aprox. 2 mil euro
– drum de acces semaforizat cu 5 benzi
– două căi suplimentare de acces din zona Gherghiței
– promenadă publică pe malul lacului (min. 6 m lățime, zone de relaxare și spații verzi)
Andrei Diaconescu este cofondator și co-CEO al One United Properties, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari locali, și are un parcurs profesional care pornește din zona bancară și ajunge în antreprenoriat, unde a construit, alături de partenerul său, un business evaluat la sute de milioane de euro. De profesie bancher, a lucrat în anii ’90 și începutul anilor 2000 în instituții financiare. În 2005 a cofondat Capital Partners, iar ulterior, în 2009, a pus bazele One United Properties, într-un moment considerat riscant pentru piața imobiliară. De-a lungul timpului, și-a construit profilul de antreprenor orientat spre analiză și decizii calculate, dar și spre dezvoltarea unor proiecte care integrează locuirea cu funcțiuni urbane mai largi, precum spații comerciale, birouri sau, mai recent, infrastructură educațională.
Ș.L.
Costin Ionescu