Profesorii din România au primit azi salariile. Au văzut de ieri fluturașii de salariu pentru luna octombrie – primele state de plată calculate integral după aplicarea Legii Bolojan. Au descoperit pe hârtie ceea ce intuiau deja, dar nu puteau cuprinde pe de-a-ntregul ce va însemna „optimizarea bugetară” făcută de ministrul Daniel David și Guvernul Bolojan, sub umbrela coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Și-au văzut veniturile reduse cu sume între 200 și 800 de lei după ce plata cu ora a fost înjumătățită. Știau că au muncit mult mai mult în prima lună de școală după creșterea normei didactice.
Nimic din munca lor în plus nu s-a reflectat în venituri, ci doar în oboseală și frustrare.
„Plata cu ora Daniel David”, „cea corectă”, cum spunea ministrul, înseamnă circa 22 de lei pentru un debutant, circa 33 de lei pentru un profesor cu gradul I. O scădere de 56% pentru veniturile din aceste ore suplimentare.
În multe școli, posturile rămase libere din concedii de îngrijire a copilului sau din lipsă de titulari sunt acoperite cu eforturi colective. La o școală din București, „26 de ore rămase libere au fost preluate de patru oameni”, povestea recent profesoara Silvia Mușătoiu. „Plata este prea mică, tinerii își caută alte locuri de muncă.”
O profesoară de matematică dintr-un liceu de provincie explică absurdul cifrelor: „Pentru orele peste normă sunt plătită cu 33 de lei net pe oră. Nu am luat ore pentru bani, ci pentru că o colegă este în concediu medical oncologic. Una dintre clase este an terminal. Cât valorează responsabilitatea asta?”
Alt caz, dintr-un centru de excelență: un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani de experiență, care pregătește elevi pentru performanță, este plătit în medie cu 115 lei pe lună pentru activitatea sa.
Diminuarea sumelor și lipsa de transparență au provocat revoltă în toate cancelariile. „Azi am primit fluturașul… am cu 300 de lei mai puțin, în contextul în care am mai multe ore. Îmi venea să plâng în autobuz, mă simțeam batjocorită”, scrie o profesoară. „Până unde poate merge umilirea profesorilor?”
Dincolo de cifre, efectul este un val de demotivare care lovește direct în stabilitatea școlii. O scrisoare trimisă recent redacției Edupedu.ro de un părinte anonim rezuma haosul – „Școala nu are orar clar nici după două săptămâni de cursuri, pentru că înjumătățirea plății cu ora i-a făcut pe profesori să renunțe. Ce ați făcut cu profesorii?”
Iar răspunsul oficial este tăcerea. Ministrul Daniel David, cel care promitea „transparență și dialog social”, și-a suspendat toate conferințele de presă și toate rapoartele publice periodice live pe rețelele de socializare, a șters toată arhiva video din primul său mandat după ce mii de oameni i-au cerut demisia fiindcă a susținut în ultimele luni că reforma fiscală din educație este „necesară pentru eficientizare”. Însă cifrele reale arată altceva. Specialiști care ajung să fie plătiți cu 22 de lei pe oră, profesori asociați care pierd dreptul la plată echitabilă și o masă de cadre didactice care simt că sistemul i-a trădat.
Nemulțumirile se adaugă altor decizii controversate ale Guvernului Bolojan: amânarea pentru 2026 a plății hotărârilor judecătorești câștigate de profesori, comasarea școlilor, desființarea posturilor și tăierea burselor de performanță. În timp ce premierul Ilie Bolojan recunoaște că „nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc”, adaugă sec că „România nu poate mai mult acum” și că „o analiză serioasă a creșterilor salariale va fi posibilă abia la finalul lui 2026”.
Mai grav este că toate aceste tăieri nu au fost dictate de o criză obiectivă a fondurilor, ci de o decizie politică. Asta reiese clar din ceea ce s-a întâmplat la precedenta rectificare bugetară în care deficitul a fost crescut din pix, după negocieri politice cu Comisia Europeană, cu peste 24,5 de miliarde de lei, potrivit Guvernului. Nu a mai avut niciun guvernant probleme să împrumute bani, doar că nu pentru Educație.
Ministrul Educației Daniel David a repetat timp de două luni – și încă mai declară asta în diverse interviuri – că a cerut integral bugetul necesar la începutul anului, dar a fost refuzat de Ministerul Finanțelor, care a invocat „deficitul” și a promis completarea la rectificare. Când a mers la discuțiile de rectificare, același argument – „deficitul” – a fost folosit pentru a tăia din educație. România nu și-a epuizat resursele, ci și-a pierdut prioritățile. Guvernul Bolojan a ales să transforme școala în laboratorul propriei austerități.
Între timp, România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Prețurile cresc, puterea de cumpărare scade, iar statul cere profesorilor să facă mai mult pentru mai puțin. În același timp, conform unei analize Edupedu.ro, statul român a cheltuit în total doar 13.000 de euro în 13 ani de școală pentru un elev care a terminat liceul în 2025 – echivalentul unui model de bază de autoturism nou sau a zece telefoane. O societate care investește atât de puțin în formarea unui copil nu poate pretinde performanță, nici de la elevi, nici de la profesori.
Ironia amară este că, exact cu un an în urmă, când primeau majorările câștigate prin greva generală, profesorii români se numărau printre cei mai mulțumiți din lume în privința carierei și salariilor, potrivit unui raport internațional. Astăzi, aceeași categorie profesională este cuprinsă de revoltă și de neputință, de deznădejde fiindcă este nedreptățită. Până la momentul acesta a rămas singura categorie bugetară afectată direct și masiv de măsurile Executivului Bolojan.
Pentru orice om fluturașul de salariu e o dovadă de recunoaștere pentru munca depusă. În Educația din România a devenit simbolul unei umilințe colective: al promisiunilor politice încălcate, al mecanismelor netransparente folosite pentru a ascunde tăieri și al unei puteri care confundă eficiența cu austeritatea.
Educația din România e o victimă abuzată sistematic de guvernările fără viziune, fără gândire strategică, populiste și extremiste prin „corecțiile” pe care i le aplică exact domeniului în care ar fi trebuit să investească. Indemnizațiile miniștrilor, parlamentarilor, angajaților din ministere, angajaților din instituțiile administrației publice locale, ale celor din administrația publică centrală, din justiție, din structurile de ordine publică, din celelalte domenii bugetare sunt neschimbate.
Iar în ziua de salariu, pe 14 octombrie 2025, profesorii au mers la ore ca și până acum.