Peste 50% dintre elevii din România sunt înscriși în învățământul profesional și tehnic, potrivit analizei prezentate de Hannah Kitchen, expertă a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un podcast realizat de Școala 9. Proporția mare de elevi în acest tip de învățământ este un lucru pozitiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în mai mute țări europene, dar nu este cazul și în România. Absolvenții programelor profesionale din țară nu au niciun avantaj în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă în comparație cu cei care urmează un program general de liceu, arată aceasta.
„55% dintre tinerii din România sunt înscriși în învățământul profesional, dar acesta nu le aduce beneficii în termeni de locuri de muncă”, spune Hannah Kitchen, expert OCDE.
„Cred că în aceste condiții este destul de dificil pentru profesori să facă atât de multe la nivel de clasă. Este, mai degrabă, legat de valoare pe care școala o poate oferi tinerilor”, a adăugat aceasta.
Numărul mare de elevi care optează pentru învățământul profesional este un lucru bun, deoarece țările care au programe de acest fel înregistrează rate crescute de finalizare a studiilor: „Acesta este un lucru foarte pozitiv, deoarece ceea ce observăm în cadrul OCDE este că țările cu un număr mare de programe de învățământ profesional tind să sprijine finalizarea studiilor. Austria, Slovenia, Elveția, Polonia, Slovacia, Cehia au rate foarte ridicate de finalizare a studiilor”, a explicat ea.
În plus, absolvenții din învățământul profesional din aceste țări au succes pe piața muncii, descurcându-se chiar mai bine decât cei care au absolvit programe liceale normale. „Ceea ce se observă este că după ce tinerii au absolvit învățământul secundar, cei care urmează programe vocaționale se descurcă mult mai bine pe piața muncii decât cei care urmează programe generale, deoarece pentru asta au fost pregătiți. La nivelul OCDE, ei au o rată de ocupare cu 10% mai mare”, declară Hannah Kitchen.
„Dar nu este cazul în România”, atrage atenția experta. „În România, elevii din învățământul profesional nu au niciun avantaj când ajung pe piața muncii comparativ cu cei care urmează un program general de liceu”.
Soluția oferită de OCDE este reprezentată de reformarea politicilor publice: „Eforturile sistemice legate de modul de organizare a învățământului secundar superior trebuie realizat la nivel de politici publice”.
Foto: © Auremar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ștefan Lefter
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
3 comments
Corectă afirmație, străinul îl policalifica in domeniul de care are nevoie indiferent de meseria pe care o are prin documentație.
păi nici nu prea este o diferență mare de valoare între cei doi. adică unul cu liceul teoretic poate învăța în 2-3 luni tot ce știe cel cu școala profesională și chiar mai mult. problema este tot acolo, la școală. că nu prea se face mare lucru în școală profesională. pentru profesori timpul trece, leafa merge, iar elevii sunt fericiți că nu-i stresează nimeni cu învățatul. și uite așa, toată lumea e fericită iar la sfârșit, absolventul realizează (dacă realizează) că a pierdut vreme degeaba I’m școală profesională.
Au descoperit și ăștia apa caldă…
Avem absolvenți de mecanică ce nu sunt plătiți calificat pentru munca în domeniul mecanic pentru că NU VREA PATRONUL. Îi plătește necalificați și aia e. Dă-l în judecată dacă vrei, el tot nu acceptă, pentru că omul vrea profit, puțin îi pasă de calificările angajaților.
Singurul absolvent care a fost plătit conform pregătirii, de la bun început (în construcții) a fost plătit în Germania. În România, unde a căutat inițial de lucru, ghici ce – i s-a oferit salariul la negru și bineînțeles… necalificat. Așa că a plecat și și-a găsit rostul în alte țări.
Se miră și ăștia de parcă n-ar fi conștienți care e realitatea dură. Sau poate chiar nu-s conștienți, caz în care de ce le dăm atenție? Despre cai verzi pe pereți poate vorbi și țața Leana de la colț.