Alfabetizarea digitală și promovarea site-urilor pe care elevii să poată intra fără să-și consume internetul sunt câteva dintre măsurile propuse pentru reducerea decalajului digital

1.015 vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Decalajul digital dintre copiii care pot accesa materiale educaționale și cei care nu au acces fiindcă provin din medii defavorizate a dus la propunerea unor măsuri preluate pe site-ul Epale al Comisiei Europene. Aceste măsuri sunt preluate la rândul lor din publicația Sustainable Square și fac referire la situația din India, asemănătoare în perspectiva decalajelor cu cea din țările est-europene, printre care și România. Alfabetizarea digitală și promovarea site-urilor care oferă conținut educațional și pe care elevii le pot accesa fără să consume internet, fără să plătească taxe pentru internet, sunt unele dintre măsurile sugerate pentru ca aceștia să aibă acces în continuare la educație.

Conform articolului, pandemia a schimbat toate sferele vieții oamenilor într-un interval de timp rapid. Astfel, camerele de acasă au devenit birouri și săli de clasă, și așa a crescut necesitatea tehnologiei. În timp ce cei privilegiați s-au adaptat repede, cei cu mai puține mijloace au fost lăsați în urmă.

Acest articol este o încercare de a vedea cât de mare este amploarea decalajului digital în rândul elevilor. De asemenea, prezintă o imagine a modului în care diviziunea ar putea fi diferită în funcție de castă, clasă, regiune, religie.

Personalul educațional, factorii politici și părțile interesate din cadrul sistemului educațional consideră că învățarea digitală va fi noua normă chiar și în era post-pandemică. Pe măsură ce anul 2030 se apropie rapid, asigurarea accesului de calitate la tehnicile de învățare digitală este una dintre modalitățile importante de asigurare educației incluzive, după cum este precizat în sursa citată anterior.

Inițiativele trebuie să abordeze toți factorii care cauzează divizarea, adică geografic, social și economic, potrivit autorului. Sunt prezentate câteva idei prin care autoritățile indiene pot să reducă decalajul dintre cei privilegiați și cei defavorizați digital:

  1. Alfabetizare digitală – Este important să ne dăm seama că alfabetizarea digitală atât pentru elevi, cât și pentru părinți este o condiție prealabilă în asigurarea utilizării responsabile a resurselor digitale. Cel mai înalt stat alfabetizat din India (Kerala) avea aproximativ 2,89 milioane de cetățeni analfabeți în anul 1990, dar guvernul de stat a extins agresiv misiunile de alfabetizare cu ajutorul organizațiilor neguvernamentale și acum se bucură de o rată de alfabetizare de 96,2%. Țara ar trebui să folosească Kerala ca model și să solicite ajutorul diferitelor părți interesate, cum ar fi organizațiile neguvernamentale, organismele de dezvoltare etc. pentru a facilita ritmul de a ajunge la cetățeni. 
  2. Site-uri “rating zero” – Pentru a reduce decalajul digital, guvernul indian, cu ajutorul companiilor tehnologice, ar trebui să promoveze site-uri web cu „rating zero”, care ar face conținutul educațional accesibil cursanților, fără a fi nevoie să plătească taxe pentru date. 
  3. Asigurarea accesului gratuit la internet pentru familiile sub pragul sărăciei – Întrucât rata de utilizare a telefonului mobil era de 85-90% până în 2020, furnizarea accesului gratuit la internet pentru populația sub pragul sărăciei ar putea fi un pas semnificativ în reducerea pragului. Ambițiosul proiect „K-FON” al guvernului statului Kerala este un exemplu pentru luarea unor astfel de măsuri
  4. Stimularea companiilor – Deși principalele cauze ale decalajului digital sunt socio-economice, stimularea soluțiilor inovatoare, a cercetării și a startup-urilor în domeniul e-learning-ului ar putea fi îmbunătățite.
  5. Alocarea fondurilor CSR – Un procent fix din fondurile de responsabilitate socială corporativă (CSR) ar putea fi alocate inițiativelor de învățare digitală.
  6. Centre digitale comunitare – În cartierele defavorizate, guvernul ar putea înființa centre de învățare comunitară accesibile, folosind fonduri CSR. Aceste centre de învățare comunitară ar putea acționa ca un centru digital de învățare atât pentru studenți, cât și pentru adulți. De fapt, raportul ministerului educației privind educația digitală menționează „clasele Mohalla” drept una dintre cele mai bune practici pentru a asigura învățarea continuă chiar și în perioadele dificile.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. O lista completa cu site-urile din Romania care oferă conținut educațional gratuit elevilor si profesorilor? [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu îi răspunde lui Arafat în saga testelor de salivă: Vom solicita clarificări suplimentare după ce IGSU a anunțat că nu se vor livra 7 milioane de teste pentru că două firme nu și-au îndeplinit obligațiile

Ministrul Educației îi răspunde lui Raed Arafat în legătură cu testele de salivă din școli și punctează că va solicita clarificări suplimentare, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro: „Referitor la…
Vezi articolul

Premierul Nicolae Ciucă: Există, din păcate, o stare prin care începerea anului de învățământ ne ia prin surprindere / Termen 15 septembrie pentru rezolvarea chestiunilor legate de manuale și de transportul elevilor

“Am stabilit ieri ca ministerul Educației împreună cu președinții Consiliilor Județene să avem o soluție până la 15 septembrie” în chestiunea manualelor școlare și în cea a transportului elevilor, a…
Vezi articolul

Consilierul prezidențial Ligia Deca: “platforma educațională ucraineană a făcut lucruri minunate” pentru elevii refugiați, dar “din nefericire înseamnă și că mulți dintre copiii ucraineni care sunt în România nu merg la școli românești. Am vrea să putem să-i folosim mai mult pe profesorii ucraineni care au statut de refugiat pe teritoriul României”

Mulți dintre copiii ucraineni aflați în România nu merg, “din nefericire”, la școli din România, chiar dacă acestea le pun la dispoziție educație în limba ucraineană, deoarece ei optează pentru…
Vezi articolul

Niciun elev din România nu mai primește mâncare la școală în programul „Masa caldă“, deși am intrat în a treia săptămână de școală. Guvernul a alocat bani doar până în iunie, iar secretarul de stat Florian Lixandru anunță că Ministerul Educației abia acum pregătește normele de aplicare, cu bani rămași din perioada grevei profesorilor, pentru septembrie-decembrie

Niciun elev din România nu a primit Masa caldă în școală de pe 11 septembrie de când au început cursurile acestui an școlar. Abia în aceste zile se lucrează la…
Vezi articolul