Rezultatele de la Evaluarea Națională 2026, înainte de contestații, au fost publicate pe 30 iunie de Ministerul Educației. În comunicatul sec al instituției apar doar procente, situații, număr de elevi și celebra frază despre câți elevi au medii mai mari sau egale cu 5: „Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) 113.192 de elevi (79%)”. Cuvântul „rural” nu există în comunicatul publicat de Ministerul Educației și Cercetării. O frază care nu spune nimic, în esență, pentru că ministerul nu explică nicăieri ce înseamnă acest 5 în contextul Evaluării Naționale. Iar cuvinte esențiale pentru eșecurile sistemului educațional,„rural”, de exemplu, nu există în comunicatul publicat de Ministerul Educației și Cercetării, ci doar în așa-numitul „dosar de presă” unde sunt îngropate toate datele relevante, pe care instituția nu le interpretează și nu le analizează în niciun fel.
Iată câteva exemple de situații care sunt evitate de comunicarea oficială a Ministerului Educației și Cercetării pentru EN 2026: 30.059 de elevi, adică 21% dintre candidați, nu au obținut media 5 sau în mediul rural, peste unul din trei elevi nu a reușit să atingă acest prag. Sau că la Matematică aproape jumătate dintre elevii din mediul rural au obținut note sub 5. Niciuna dintre aceste informații nu apare în comunicatul oficial.
Ba chiar mai mult, analiza Edupedu.ro a comunicatelor privind rezultatele Evaluării Naționale și a dosarelor statistice publicate de Ministerul Educației în ultimii 10 ani, în perioada 2017-2026, arată un șablon de comunicare constant: ministerul pune accentul aproape exclusiv pe indicatorii așa-ziși „pozitivi”, în timp ce datele care descriu dificultățile sistemului sunt lăsate în anexele statistice, așa-numitele „dosare de presă”. O colecție standard de date tabelare și grafice, prelucrate de compania Simavi, cea care deține softul pentru platforma pe care se urcă rezultatele de la toate examenele. Ministerul Educației și Cercetării nu prelucrează aceste date, nu le interpretează, nu le analizează, nu le face nimic, sau aceste analize, dacă ele or exista, nu sunt făcute publice.
În marea majoritate a cazurilor, în ultimii 10 ani, Ministerul Educației și Cercetării a așteptat să treacă aceste examene într-o liniște absolută, cu rare excepții: conferințele făcute de miniștii Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca cu ocazia publicării rezultatelor de la examene (aceasta din urmă fiind singura care a solicitat și analize pe absenteismul de la examene).
În acest context, e de menționat că ministrul actual, Mihai Dimian, nu a susținut nicio conferință de presă la Ministerul Educației pe toată durata mandatului său – atât ca ministru plin timp de 3 luni, cât și în cele peste 50 de zile scurse de la demiterea guvernului prin moțiune de cenzură.
Revenind la analiză, rezultatele Evaluării Naționale din perioada 2021-2026 arată că diferența dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban este una structurală, nu accidentală. În fiecare dintre ultimii șase ani, procentul elevilor cu medii sub 5 a fost de aproximativ 2,6-3,3 ori mai mare în rural decât în urban.
Analiza Edupedu.ro pornește de la distribuția mediilor pe mediu de rezidență, publicată anual de Ministerul Educației în dosarele de presă ale Evaluării Naționale. Am scos în evidență procentele elevilor aflați în tranșa 1-4,99, adică cei care nu au obținut media 5 la examen.
În 2026, 11,63% dintre elevii din mediul urban au avut medii sub 5. În mediul rural, procentul a fost de 36,39%. Asta înseamnă că mai mult de unul din trei elevi de la sat nu a obținut media 5, față de aproximativ unul din nouă elevi din urban.
Decalajul este de 24,76 puncte procentuale în 2026.
Evoluția pe șase ani arată că diferența este uriașă și constantă sau în creștere:
2021: urban 14,26%, rural 37,35% – decalaj 23,09 puncte
2022: urban 9,97%, rural 29,84% – decalaj 19,87 puncte
2023: urban 13,82%, rural 39,35% – decalaj 25,53 puncte
2024: urban 15,48%, rural 42,40% – decalaj 26,92 puncte
2025: urban 9,21%, rural 30,20% – decalaj 20,99 puncte
2026: urban 11,63%, rural 36,39% – decalaj 24,76 puncte
Cel mai bun an pentru ambele medii, atât pentru rural cât și pentru urban, a fost 2025, când procentul mediilor sub 5 a coborât la 9,21% în urban și 30,20% în rural. Dar în 2026, odată cu o sesiune mai exigentă, ambele medii au regresat, iar ruralul a rămas mult mai vulnerabil.
La Matematică, decalajul este și mai dur.
În 2026, 15,49% dintre elevii din urban au luat note sub 5 la Matematică. În rural, procentul a fost de 42,56%. Diferența este de 27,07 puncte procentuale.
Pe șase ani, Matematica arată constant cel mai mare dezechilibru:
2021: urban 22,34%, rural 48,88%
2022: urban 13,90%, rural 36,07%
2023: urban 14,90%, rural 40,17%
2024: urban 20,77%, rural 48,67%
2025: urban 14,26%, rural 39,97%
2026: urban 15,49%, rural 42,56%
Practic, în fiecare an analizat, între 36% și 49% dintre elevii din rural au luat note sub 5 la Matematică. În urban, procentul a variat între 13,90% și 22,34%.
La Limba română, diferența este mai mică decât la Matematică, dar rămâne foarte mare.
În 2026, 10,13% dintre elevii din urban au luat note sub 5 la Limba română, față de 31,47% în rural. Decalajul este de 21,34 puncte procentuale.
Evoluția 2021-2026 pe mediile la Limba și literatura română:
2021: urban 9,51%, rural 26,31%
2022: urban 7,75%, rural 23,71%
2023: urban 13,49%, rural 36,25%
2024: urban 13,48%, rural 36,98%
2025: urban 7,42%, rural 24,28%
2026: urban 10,13%, rural 31,47%
O altă diferență majoră apare în zona notelor mari. În 2026, la media generală, 16,79% dintre elevii din urban au avut medii între 9 și 10. În rural, procentul a fost de doar 2,84%.
La Matematică, diferența este și mai mare: 16,63% dintre elevii din urban au avut note între 9 și 10, față de doar 2,72% în rural.
Datele arată cât de mică este zona de performanță în mediul rural, comparativ cu urbanul.
În 2026, ruralul are de peste trei ori mai mulți elevi cu medii sub 5 decât urbanul. La Matematică, aproape 43% dintre elevii din rural nu au obținut nota 5. Evaluarea Națională măsoară aceste inegalitățile structurale dintre școli, comunități și medii de rezidență.
Pragul artificial al notei 5
Și mai e o problemă în comunicarea oficială a rezultatelor de la Evaluarea Națională: de ce comunică Ministerul Educației și Cercetării tocmai procentul elevilor cu medii peste 5?
Evaluarea Națională nu este un examen de promovare. Legea educației, în toate variantele sale – atât Legea 1/2011 abrogată, cât și Legea 198/2023 – nu stabilește că media 5 reprezintă pragul de admitere la liceu. Nu stabilește absolut niciun grad de admitere la liceu și nu menționează niciun act normativ sau procedural „media 5”.
De altfel, există elevi care ajung în clasa a IX-a la liceu chiar dacă nu au susținut Evaluarea Națională, prin etapele ulterioare de repartizare, dacă rămân locuri disponibile. Prin urmare, alegerea pragului de 5 nu este impusă de legislație sau de vreo procedură, ci este o alegere de comunicare.
Ministerul Educație și Cercetării – de subliniat această titulatură:„și Cercetării” – ar putea la fel de bine să comunice câți elevi au obținut medii peste 7 sau peste 8, dacă ar dori să evidențieze performanța. Ar putea comunica și câți sunt sub media 4 sau sub media 3, dacă ar urmări identificarea elevilor aflați în risc educațional. Dar deși e și „Ministerul Cercetării”, nu cercetează, nu identifică ce înseamnă risc educațional, nu explică și nu transparentizează pragurile de notare – ce înseamnă fiecare notă în parte, ce competențe sunt pentru 3, 4, 5 sau pentru 8, 9, 10.
În schimb, în fiecare an este ales același indicator: procentul elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5.
Această formulare creează impresia unei rate de reușită, fără a explica dacă acel prag are vreo semnificație pedagogică, administrativă sau juridică în cadrul examenului. Sau de alt fel. Apare doar ca un exercițiu de comunicare, de prezentare a unui rezultat considerat „favorabil”, un fel de comunicare „pozitivă” care nu duce, cel puțin din demersurile publice de până acum, la înțelegerea și la rezolvarea sau la tratarea măcar a problemelor pe care examenul le scoate la iveală.
Evaluarea Națională nu este un examen de admitere la liceu, e doar folosită pentru asta de către autorități. Ea este cea mai amplă radiografie anuală a sistemului de educație preuniversitară. În fiecare an, ministerul colectează milioane de date despre rezultate, diferențe între rural și urban, distribuția notelor și evoluția județelor. Însă datele sunt ținute pe serverele instituției și sunt folosite doar pentru a anunța, în fiecare vară, câți elevi au obținut peste media 5.
2 comments
Nu cei de la Ministerul educației vorbesc despre starea de bine a elevilor? despre bulyng, despre burse , despre orice numai despre obligația de a învăța nu se zice nica… aceste generații ușor ușor vor ajunge in funcții de conducere ministere sănătate publică învățământ…deja sunt in aceste funcții…și mass-media mai are tupeu să facă analize,sa se facă că nu știe cauzele profunde ale rezultatelor slabe obținute …sunt cauze sistemice… această democrație prost înțeleasă prost aplicată care învață oamenii că aveți drepturi la fel și elevii țipă la cadre didactice…avem drepturi nu aveți voie sa ne judecați… iată răspunsul meu pt acești elevi mediocri.. aveți dreptul să tăceți, aveți dreptul și obligația de a învăța!!!;
>> Pragul artificial al notei 5
Pentru a stabili un passing score / prag de trecere se stabileste o comisie de experti care definesc elevul minim competent care sa treaca testul sau examenul – competenta minima pe care trebuie sa o demostreze un elev.
Acum nota 5 nici macar prag articifial nu e, este un prag scos din burta.
Pentru a calcula pragul de trecere se folosesc metode ca Ebel, Nedelsky, Angoff, Bookmark, Contrasting Groups. Science fiction in Romania.
Cu metodele de mai sus pragul de trecere poate fi diferit de la an la an sau de la test la test, 75 puncte anul acesta – cu subiecte grele, 85 puncte anul trecut cu subiecte usoare.