Premierul Ilie Bolojan a susținut, miercuri seară – 13 august, că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în pofida acestui lucru, dar și scăderii numărului de elevi la clasă și creșterii salariilor, nu a existat o „îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”. În interviul acordat Digi 24, el a folosit astfel o serie de informații false sau scoase din context pentru a apăra măsurile privind Educația din propria Lege Bolojan.
- Iar șeful guvernului a pus rezultatele elevilor – dar și „responsabilitatea multor profesori” – în relație de cauzalitate directă cu teme strict administrative. Aceasta, în condițiile în care schimbările din Legea sa cu măsuri fiscal-bugetare sunt menite să reducă nivelul cheltuielilor din învățământ, din cauza problemelor majore de buget, iar ministrul Educației, Daniel David, a insistat că acestea nu au legătură cu măsurile de reformă promise pentru a îmbunătăți sistemul de educație din țară.
Ce a spus premierul Ilie Bolojan la Digi 24 miercuri seară:
- „Mesajul meu pentru pentru profesori este următorul: statul român, așa cum am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut. Și, de exemplu, în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [N. Red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
Imaginea descrisă de premierul Bolojan include, astfel, numeroase falsuri și informații scoase din context, ce nu pot fi folosite pentru a pretinde rezultate mai bune în educație, în acest moment.
Norma didactică
Premierul a susținut că „ în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări”.
Norma didactică, mărită acum, prin Legea Bolojan, la 20 de ore pe săptămână, a fost 18 ore pe săptămână pentru profesorii din preuniversitar de decenii. Ea era stabilită la nivelul de 18 ore încă din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în baza Legii învățământului din 1995. Și a fost păstrată și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
Deci normele nu au scăzut „în acești ani (…) prin diferite derogări”, cum spune premierul.
Numărul de elevi la clasă
Reducerea numărului de elevi într-o clasă a fost o inițiativă pentru care guvernele din ultimii ani, ce au inclus PNL, au făcut presiuni fără să realizeze nimic, până în ultimul an școlar.
O astfel de reducere a fost votată în Parlament, în timpul guvernării Orban, chiar înaintea pandemiei Covid-19, în februarie 2020 și adoptată în același an, însă au existat amânări în aplicarea ei pe parcursul guvernelor Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca. Ultima reducere a numărului de elevi la clasă, stabilită prin Legea învățământului preuniversitar 198/2023, a fost aplicată în anul școlar trecut.
Scăderea numărului de elevi era o necesitate, în condițiile în care România se remarca de mulți ani printre țările europene cu cei mai mulți număr de elevi la clasă, conform unor date medii și așa depășite mult, în școli supraaglomerate din marile orașe.
- Or, presupusa abatere negativă față de media europeană a fost invocată, până acum, de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Daniel David pentru susținerea unei alte măsuri din Legea Bolojan – cea privind creșterea normei didactice.
Rezultatele elevilor
Premierul Daniel David a făcut permanent, în apărarea Legii Bolojan, o diferență între măsurile „temporare” introduse acum, necesare pentru „a depăși această criză”, cu cele de reformă în educație, pe care le-a promis prin raportul său QX – vezi de exemplu ce spunea pe această temă atunci când au izbucnit protestele sindicatelor.
Or, în interviul Digi 24, premierul Bolojan face o legătură directă între măsurile sale cu obiective educaționale. Potrivit șefului guvernului, presupusa scădere a normei didactice (inexistentă), scăderea de dată foarte recentă a dimensiunii claselor, dar și creșterea salariilor – despre care nu spune că au fost adoptate în urma protestelor masive din 2023 – spun că nu au dat rezultate vizibile. Adică două măsuri administrative aplicate abia din 2024, plus una inexistentă (cea privind normele) nu au produs rezultate vizibile deja, în ceea ce privește impactul sistemului educațional.
- „Cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [N. Red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
Premierul vorbește, în argumentația sa, despre un raport greu de cuantificat, anume cel al diferențelor între nota la clasă și notele la Bacalaureat și Evaluarea Națională – tipuri de evaluare (la clasă, respectiv de tip examen) complet diferite. Și spune că de aici rezultă „și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
De notat că el face aceste aprecieri în contextul în care, în 2025, a dat Bacalaureatul generația-experiment, a copiilor care au început școala cu clasa pregătitoare și ar fi trebuit să „prindă” schimbările curriculare și o serie de alte reforme amânate sau anulate pe parcurs. Și care au dat Bacul, practic, după un model aplicat într-o formă stabilită prin Legea din 1995. Iar toate eșecurile sistemului din ultimul deceniu și jumătate, dar și încercările de schimbare din această perioadă în care la Ministerul Educației s-au perindat exclusiv miniștri PSD, PNL sau mandate de tehnocrați de scurtă durată, s-au văzut în rezultatele lor la Bacalaureat:
- pe baza unor subiecte criticate pentru lipsa de relevanță în viața reală, rata de promovare a fost a doua cea mai mare din ultimii 15 ani, dar numărul de note maxime a fost cel mai mic din ultimul deceniu.
Dar, spune premierul Bolojan, care menționează doar în treacăt „greșelile decidenților politici”, vorbim despre „o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, cu norme „scăzute”, cu număr scăzut de copii la clasă, de scurt timp încoace, dar cu salarii mai mari.