„Măsuri de austeritate”, repetă insistent ministrul autoproclamat al „Austerității”, Daniel David, pentru a prezenta condițiile în care începe anul școlar 2025-2026. Tot el repetă, de mai bine de o lună, că această perioadă va trece și va veni vremea adevăratelor reforme, pentru care trebuie să ne pregătim de pe acum și în care el speră să revină la rolul de ministru al „Reformei”, pe care este nemulțumit că l-a pierdut momentan. Ce înseamnă, însă, această reformă?
Înseamnă nevoia unor răspunsuri aplicate pentru problemele grave cu care se confruntă educația din România, așa cum sunt reliefate în rapoartele de țară sau comparative ale principalelor organizații ce furnizează astfel de date, UE și OCDE. Or, aceste probleme sunt ignorate complet și riscă să fie aprofundate de măsurile de „austeritate” luate fără argumente bazate pe date de către ministrul Daniel David și premierul Ilie Bolojan.
Edupedu.ro prezintă, mai jos, situația din Educația românească așa cum e ea reflectată de evaluările și rapoartele internaționale și care, în acest moment, este lovită și mai mult de tăierile și celelalte măsuri aplicate de ministrul Daniel David și premierul Ilie Bolojan. Cele mai importante dintre acestea:
- Reorganizarea muncii profesorilor, cu impact asupra veniturilor, reorganizare legată de creșterea normei didactice, stabilită pe criterii neștiute de nimeni
- Afectarea veniturilor multor profesori ca urmare a reducerii plății cu ora
- Tăierile decise la nivel de burse pentru elevi (și studenți)
- Comasările și schimbarea statutului juridic pentru școlile mici / cu puțini elevi, cum se regăsesc în special în zonele afectate de probleme de echitate (rural, medii defavorizate)
În condițiile acestor tăieri și intervenții, ministrul David invocă repetat viitoare reforme pentru care așteaptă sprijin chiar de la cei afectați. Și se rezumă să invoce singura restanță unde a realizat un avans – planurile-cadru pentru liceu, întârziate ani de zile. Situația relevată de organizațiile internaționale este însă mult mai complexă.
Context, pe scurt:
Reforma pusă la sertar pentru ca profesorii, elevii și multe școli să se uite cum Daniel David și premierul Ilie Bolojan le dau peste cap organizarea muncii, bursele, respectiv structura de funcționare este schițată, generic, în așa-numitul „raport QX” publicat în mai de ministrul Educației. Ministrului i-au fost necesare toate lunile din primul mandat, început în decembrie 2024, pentru a publica raportul în momentul de respiro când s-au limpezit apele după alegerile prezidențiale. Atunci, a fost publicat rapid, cât să nu prindă „logica austerității” care se anunța sub noul guvern și să rămână, astfel, referință pentru promisiunile de reformă viitoare.
- După anunțarea măsurilor din Educație, efectul acestora, ca răspuns la nevoia de austeritate și la nivel de justificare a lor pe baza datelor existente, a fost contestat în mod repetat. Mai întâi printr-o perspectivă cenzurată de Minister a Institutului pentru Științe ale Educației, apoi prin estimările Consiliului Fiscal desconsiderate de ministrul David, estimări luate în considerare cel mai recent și într-o analiză de specialitate realizată chiar în cadrul Universității Babeș-Bolyai, instituție condusă până recent de Daniel David.
Domeniile de reformă ignorate total la începutul anului școlar 2025-2026
1. Finanțarea educației
Cel mai recent raport relevant statistic pentru educația românească este cel referitor la „Investițiile în educație 2025”, publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august, arată că România este penultima printre statele membre UE în ceea ce privește procentul din PIB cheltuit pentru Educație (3,4% în 2023).
Raportul Comisiei apare chiar în momentul în care ministrul David își întărea discursul public cu privire la reforma ce va urma austerității, context în care stabilea că finanțarea educației cu 15% din bugetul general consolidat, ce reprezintă o obligație legală, dar prorogată în mod repetat, devine țintă „pe termen lung” în „construirea înțeleaptă” a educației. Totul – după ce trece perioada de austeritate.
Comisia Europeană arăta, în raportul citat, că educația este o investiție, nu un cost, cu efecte directe în productivitate, competitivitate și reziliență”.
Lucru semnalat separat și de cealaltă mare sursă de date statistice comparative relevante pentru România, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În cel mai recent raport al său privind Educația și Competențele în România, dat publicității în mai a.c., OCDE arăta cerea un nou model de finanțare pentru educație și reforme mai rapide, dar și măsuri urgente pentru comunitățile sărace și mai multă autonomie pentru școli.
Niciuna dintre aceste chestiuni nu a fost luată în calcul în tăierile decise de guvern înaintea noului an școlar.
- În cazul finanțării educației, OCDE făcea apel la o susținere prioritară pentru educația timpurie și pentru școala primară. În același document, organizația cerea mai puține bariere financiare pentru elevi vulnerabili, pentru elevi romi, pentru programe digitale și pentru universități, dar și pentru îmbunătățirea eficienței financiare prin sisteme mai puternice de analiză și de raportare.
2. Ținte la care România este codașă la nivel european
Raportul OCDE privind Educația și Competențele în România atinge, în esență, aceleași probleme semnalate și de rezultatele României la indicatori-cheie privind rezultatele educației. Organizația face o serie lungă de recomandări în următoarele domenii: calitatea programelor educaționale și rezultatele școlare, accesul la educație, buna guvernanță, în cele 4 sectoare: învățământ timpuriu și preșcolar, școala, universitatea, formarea adulților.
Și prezintă situația la zi din România: „Sistemul educațional lasă numeroși elevi fără competențe de bază, determinând provocări cu impact pe termen lung atât la nivel individual, cât și la nivelul economiei”.
Niciuna dintre aceste probleme, considerate de OCDE ca având nevoie de intervenție prioritară și de reforme, nu este avută în vedere în măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan și de ministerul condus de Daniel David.
Amintim că OCDE va prezenta marți, 9 octombrie, cele mai noi date agregate și comparative privind educația din România, în raportul anual ”Education at a Glance 2025”. Edupedu.ro va prezenta pe larg datele din principala analiză a organizației internaționale în ceea ce privește educația, când acestea vor fi disponibile.
Principalele ținte în domeniul educației:
Comisia Europeană a publicat, în ultima jumătate de an, o serie de noi date privind progresul țărilor în realizarea unor ținte curajoase privind educația, la nivel UE. În cazul celor mai mulți dintre acești indicatori – care de obicei sunt actualizați la final de an – România nu doar că se încadrează sub media europeană, dar o trage mult în jos, țara aflându-se pe ultimul loc sau printre ultimele la nivel UE în cazul acelor ținte.
Ultimul Monitor UE al Educației și Formării, publicat la finalul anului trecut de Comisia Europeană (cu date actualizate parțial – detalii mai jos), a arătat că „România, țară situată pe ultimul loc sau printre ultimele din Uniunea Europeană la toți indicatorii privind calitatea educației, a reușit performanța ca, în momentul intrării în vigoare a noilor Legi ale educației Deca-Iohannis, să își înrăutățească prestația la toți acești indicatori”, după cum a semnalat atunci Edupedu.ro.
Acel raport arăta, între altele:
- Participarea la educație timpurie (de la vârsta de 3 ani la vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară): La nivel UE, media este de 93,1% în 2023. În România, este cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 74,8%.
- Elevi cu competențe digitale scăzute: Edupedu arăta că ținta prevăzută de UE pentru 2030 este ca procentul elevilor de clasa a VIII-a având competențe digitale scăzute să fie de sub 15% în 2030, dar că monitorul nu includea date pentru România sau pentru media UE. Dar rezultatele testării internaționale ICILS 2023, prezentare recent, arată că elevii români de clasa a VIII-a au obținut cele mai slabe scoruri din Europa.
- Elevii de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe: Pentru acest indicator, raportul Comisiei pe 2024 ia în calcul rezultatele PISA 2022, pe când cel de anul trecut lua în calcul rezultatele PISA 2018. Edupedu.ro a scris pe larg despre rezultatele României la evaluarea internațională de acum doi ani, arătând că, în ansamblu, este vorba despre o stagnare a rezultatelor, comparativ cu testarea PISA de acum 6 ani.
- Părăsirea timpurie a școlii: În 2023, această rată a fost. În cazul României, de 16,6%, de două ori mai mare decât media europeană de 9,5%, în condițiile în care ținta UE este de 9%.
- Expunerea absolvenților învățământului profesional la învățare prin muncă: În 2023, la nivelul României, doar 8,1% dintre absolvenți au fost expuși – de opt ori mai puțini decât media europeană (64,5%).
- Absolvenții de studii universitare: La nivelul Uniunii Europene, ținta pentru 2030 este ca 45% dintre tinerii de 24-34 de ani să fie absolvenți de învățământ terțiar. Ținta este aproape atinsă la nivelul Uniunii Europene (43,1%) în 2023. Dar este trasă în jos de datele pentru România, unde această rată este de două ori mai mică – doar 22,5% dintre tinerii români din această categorie de vârstă au absolvit studii superioare.
Datele actualizate pentru acești indicatori sunt așteptate spre sfârșitul acestui an, în formulă agregată. Însă Comisia și Eurostat au actualizat, punctual, unele date în ultima perioadă, iar situația nu s-a schimbat deloc în mod relevant față de anul anterior. Mai precis:
România a rămas pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii în 2024, conform ultimelor statistici europene în acest sens: aproape 17% dintre tinerii români (18-24 de ani) absolviseră cel mult gimnaziul.
România a fost și în 2024 pe ultimul loc în UE la indicatorul-cheie al tinerilor absolvenți de studii superioare: 23% dintre tineri sunt absolvenți de învățământ universitar, rată de aproape două ori mai mică decât media europeană.
O altă problemă discutată recent în contextul măsurilor ce afectează școlile a fost situația numărului de elevi la clasă. Situația numărului de elevi per profesor și poziția codașă a României în UE, la nivelul școlii primare, cu 18 elevi/profesor, au fost semnalate de Edupedu.ro în baza datelor OCDE aferente anului 2022, la sfârșitul lunii trecute. Edupedu.ro arăta, cu acea ocazie, că indicatorul era „sărit” de Ministerul Educației, alături de alte elemente ce nu susțin recentele măsuri ce afectează școlile, în primele referințe bazate pe date pe care le-a invocat instituția pentru a susține aceste măsuri.
Procentul OCDE, aferent anului 2022, a fost confirmat și pentru anul 2023 de către cele mai recente date Eurostat, care au arătat că România înregistrează 18,4 elevi per profesor în școala primară, mult peste media europeană de 13,4 elevi per profesor. Acum, cadrele didactice din școala primară vor avea de acoperit și două ore de activități remediale în ciclul primar, pe lângă măsurile de comasare din unele școli.
Toate aceste probleme persistă de peste un deceniu și au rezistat tentativei de „reformă” România Educată, ce a rezultat în legile din 2023, ale căror efecte sunt, parțial, prorogate în continuare în chestiuni-cheie. Situația s-a văzut anul acesta în rezultatele generației-experiment care a dat Bacul după 13 ani de improvizații, după cum Edupedu.ro a semnalat în iunie: o generație rărită considerabil și cu rezultate ce relevă inechități majore, în pofida unor programe majore de finanțare cu bani europeni.
Iar acum sistemul educațional, angajații și beneficiarii educației trebuie să aștepte promisiunea de reformă viitoare, care trebuie să aștepte o perioadă de austeritate planificată a avea aplicație și efecte și în 2026, nu doar în 2025. Sub un ministru care se prezintă insistent drept un „ministru al Austerității”, chit că și pe el însuși îl nemulțumește acest titlu autoaplicat.