Analiză: Școala online, timpul de ecran, aplicațiile de familie – Schimbările profunde prin care au trecut tehnologiile pentru copii în 2020, sub presiunea pandemiei / Protecția datelor și siguranța, în centrul atenției și anul viitor

2.427 de vizualizări
Școala online
Foto: © Dreamstime.com
Adoptarea rapidă a tehnologiilor educaționale, schimbarea obiceiurilor de petrecere a “timpului de ecran”, diversificarea accelerată a tipurilor de plartforme digitale folosite de cei mici se numără printre principalele tendințe privind tehnologiile pentru copii, potrivit unei analize de final de an a SuperAwesome, companie specializată în astfel de tehnologii și implicată în cercetarea de piață pe teme legate de “kidtech”. Analiza consultată de EduPedu.ro prezintă și principalele tendințe care se vor face simțite, conform estimărilor companiei, în domeniul acestor tehnologii pe parcursul anului viitor – de la protejarea datelor la întărirea consimțământului parental.

Documentul notează evoluții evidente și fenomene mai puțin evidente din domeniul tehnologiilor pentru copii, cauzate în primul rând de schimbările fundamentale produse de școala online și de creșterea imensă a consumului de digital, în perioadele de izolare determinate de pandemie.

Școala online: Principalele tendințe în domeniu, așa cum au fost ele identificate de SuperAwesome:

  1. Covid-19 a accelerat adoptarea tehnologiilor educaționale, pe măsură ce s-au închis școlile față în față și predarea s-a mutat online. Aceste tehnologii au devenit brusc și la scară largă elemente eseniale pentru învățare.
  2. S-a schimbat felul în care copiii își petrec timpul în fața ecranelor. Tehnologiile nu mai sunt un instrument folosit preponderent, dacă nu exclusiv pentru divertisment, ele au devenit și pentru copii, ca în cazul părinților, instrumente pentru “orice”, de la cumpărături la interacțiune socială.
  3. Tehnologiile croite special pentru copii (notă: domeniu în care, de altfel, operează și compania care a produs analiza) au cunoscut o creștere, în condițiile în care copiii au stat mult mai mult timp online, iar familiile au căutat instrumente sigure pentru ca cei mici să se socializeze și să consume conținut digital. Exemplu oferit pentru ascensiunea utilizării instrumentelor digitale de către copii: platforma de jocuri Roblox, folosită larg și în România și pe care sunt prezenți jumătate dintre copiii americani cu vârste între 9-12 ani.
  4. Instrumentele digitale “destinate familiei” au crescut de asemenea foarte mult, deoarece permit un control parental sporit – de la monitorizare activității online a copiilor și limitarea timpului de ecran, la restricționarea diverselor tipuri de conținut și a achizițiilor din aplicații. 
  5. În domeniul divertismentului, unul dintre cele mai puternice fenomene este creșterea accelerată a consumului de filme de acasă, prin plarformele de streaming.
Principalele tendințe prevăzute de analiza citată pentru anul 2021:
  1. Responsabilizarea tuturor jucătorilor comerciali în privința protejării datelor private ale copiilor în mediul digital. Este de așteptat să crească nivelul de control asupra instrumentelor “din spatele ecranului”, precum cele care colectează date, furnizează soluții de publicitate sau sunt platforme de creștere a engagement-ului online. Este notată o decizie de anul acesta a WPP, primul mare conglomerat de publicitate care a luat poziție publică pentru promovarea măsurilor de siguranță și de protecție a datelor în medii digitale, pentru copii.
  2. Va exista o delimitare mai puternică a celor aflați în primii ani ai adolescenței (13-16 ani), ca țintă pentru diverse categorii de platforme și instrumente digitale, după ce fenomenele sociale asociate pandemiei și restricțiilor din acest an aau dovedit că aceștia se diferențiază de adolescenții cu vârste mai mari pe multe paliere – de la conținutul de interes la nivelul de maturitate. “Adolescenții” dispar ca segment generic de audiență și grup larg de vârstă.
  3. Vor fi întărite aplicațiile de consimțământ parental, care vor deveni “următorul buzzword” în securitatea online, pe măsură ce fenomenele pandemiei au dovedit că părinții caută opțiuni mai sigure pentru o participare mai sigură a copiilor lor la comunități online sigure.
  4. Va crește presiunea pentru afișarea unui conținut non-toxic în platformele online, ceea ce înseamnă că platformele vor încerca să ia măsuri mai severe când vine vorba despre riscuri precum bullyingul sau hărțuirea. Analiza notează că, în SUA, majoritatea covârșitoare a copiilor preferă aplicații social-media destinate anume copiilor, iar grupuri de vârstă precum 8-9 ani manifestă proactiv preocuparea să nu se expună unui conținut inadecvat vârstei lor și se “autoreglementează”, intrând în legătură cu prietenii doar în medii de joc sau în comunitatea unor Youtuberi cunoscuți.
  5. Este de așteptat să se identifice tendința plartformelor și brandurilor de a oferi experiențe pe multiple platforme – fenomen deja simțit puternic prin ecosistemele ce oferă simultan platforme de joacă, socializare, furnizarea de conținut propriu etc. 

Photo 117813574 © Sam WordleyDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV G4Media.ro: Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și-a reciclat o carte: i-a schimbat doar titlul. În 2006 și-a publicat doctoratul, fără să menționeze că mai făcuse o dată acest lucru, în 2003. Președintele CNATDCU, profesorul Mircea Dumitru: „Un caz de practică oneroasă în materie de publicații”

Cadru didactic la Universitatea din Craiova, actualul ministru al Energiei, liberalul Virgil Popescu și-a ”reciclat” lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în anul 2000. În 2003, Popescu a inclus…
Vezi articolul

INTERVIU Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Elevii cer răspunsuri la ce văd în social media, în actualitate, ora de istorie este mai intensă acum / Perioada din decembrie 2024 a marcat istoria românilor, dar și istoria universală și va lăsa urme, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale

„Cred că viața școlii românești, profesorul de istorie, ora de istorie începe să găsească mai multă intensitate, vibrație, după momentul alegerilor din decembrie 2024″, spune profesorul Mihai Manea, președinte al…
Vezi articolul

Trei exemple de platforme de informații și monitorizare în educație date Ministerului Educației de către experții OCDE, organizație critică la adresa felului în care România evaluează rezultatele învățării: sistemele folosite în Danemarca, Estonia, Țara Galilor

Sistemele de baze de date puse în aplicare în trei națiuni europene – Danemarca, Estonia și Țara Galilor – sunt date drept exemplu pentru felul ușor cum pot fi utilizate…
Vezi articolul

Aproape 60% dintre elevii de 12-17 ani din România consideră că inteligența artificială folosită în educație are potențialul să facă notarea mai echitabilă, dar peste 45% sunt îngrijorați că ar putea extinde decalajele în succesul academic, arată un studiu al Fundației Vodafone

Aproximativ 70% dintre elevii de clasele a VI-a – a IX-a din România sunt de părere că inteligența artificială (IA) va juca un rol semnificativ în viața lor profesională, în timp ce doar puțin…
Vezi articolul

Finlanda, țară declarată model pentru “reforma” ARACIP, nu are niciun echivalent al ARACIP. Ce se întâmplă cu evaluarea și autorizarea școlilor și grădinițelor în țara unde s-a format și Radu Szekely, consilierul ministrului Cîmpeanu

Modul de reorganizare al agenției care autorizează și evaluează școlile și grădinițele din România a ținut cont de practicile din state cu sisteme performante de educație, inclusiv Finlanda. Așa a…
Vezi articolul