Educația este esențială pentru alinierea competențelor pe care le dobândesc tinerii cu nevoile pieței muncii din România, iar țara pornește, din acest punct de vedere, „dintr-o poziție dificilă”, comparativ cu cele mai multe țări membre și partenere OCDE, arată organizația internațională, la care România intenționează să adere, în raportul despre Economia României 2026, publicat luni. Analiza subliniază nevoia vitală a unei „finanțări susținute și adecvate pentru educație”, întrucât e nevoie de un „nivel minim de cheltuieli” pentru a asigura calitatea educației și rezultate educaționale suficient de bune, iar România alocă printre cele mai mici cheltuieli per elev dintre toate țările membre și partenere OCDE, arată raportul.
Acesta creionează, din perspectiva nevoilor economiei, un tablou dur al rezultatelor educaționale din România, de la nivelul slab al competențelor acumulate de elevi, conform PISA, la rata mare de abandon, de la slaba participare în educația timpurie la cea din învățământul superior, la rata foarte ridicată a tinerilor care nici nu învață, nici nu muncesc (NEET) și la nevoia urgentă de întărire a formării inițiale a profesorilor.
Iar decalaje în ceea ce privește competențele necesare „apar deja în anumite sectoare”, avertizează raportul prezentat luni de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
- Vezi imaginea macro asupra educației, așa cum este prezentată în analiza OCDE, în articolul: Raportul Economia României 2026, făcut de OCDE: Reforma educației ar aduce economiei 3% din PIB până în 2060, cu doar 1% cheltuială / Romania trebuie să întărească rezultatele educației pentru a putea susține progresele – mesaj-cheie transmis în Raport de organizația internațională
- Cu ocazia prezentării raportului la București, luni dimineață, premierul Ilie Bolojan a inclus educația pe lista domeniilor unde e nevoie de măsuri, din perspectiva pieței muncii: „În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii”
Nevoie esențială de finanțare adecvată. 15% din buget pentru educație ar aduce România mai aproape de mediile OCDE și UE
Potrivit analizei OCDE, „în ultimul deceniu România a realizat îmbunătățiri semnificative în întărirea sistemului său educațional, dar continuă să se confrunte cu provocări persistente”. Iar pentru a înfrunta aceste provocări, sistemul educațional are nevoie de schimbări extinse. Acestea au început prin noile legi ale educației din 2023, notează documentul.
Documentul arată că „reforma și inițiativele sale (ale României – n.red.) sunt ambițioase, dar este încă prea devreme pentru a evalua impactul lor. Succesul depinde de întărirea planificării strategice în interiorul guvernului, prin concentrarea de resurse asupra priorităților-cheie și prin asigurarea livrării lor eficiente”.
Raportul OCDE subliniază nevoia acută de finanțare a educației, făcând trimitere la un „minim necesar” care trebuie atins: „Finanțarea susținută și adecvată a educației este, de asemenea, esențială. Deși creșterea cheltuielilor nu duce automat la rezultate mai bune, un nivel minim al cheltuielilor este necesar pentru a asigura educație de calitate și rezultate suficiente ale învățării. România alocă unul dintre cele mai reduse cheltuieli educaționale per elev. În 2022, cheltuiala medie per elev (în paritatea puterii de cumpărare), de la educația primară la cea terțiară, a fost în România de circa 7000 de dolari, jumătate din mediile OCDE și UE – de 13.000 de dolari – și mult sub limita altor țări din regiune”.
Același document notează că „guvernul României intenționează să crească nivelul cheltuielilor pentru educație la 15% din totalul cheltuielilor guvernamentale până în 2030, de la circa 8% în 2203, ceea ce ar aduce cheltuiala per elev mai aproape de nivelul OCDE și UE. Având în vedere constrângerile fiscale actuale, este importantă asigurarea unei finanțări sustenabile pentru această necesară creștere. O finanțare crescută ar trebui însoțită de reforme dificile politic legate de restructurarea serviciilor școlare locale și revizuirea mecanismelor de finanțare”.
Din punct de vedere al îmbunătății generale a performanței în educație, prin prisma economiei, raportul OCDE se apleacă asupra câtorva elemente:
Rata de participare la educație ste sub media OCDE și sub media regiunii la fiecare nivel educațional. În anul școlar 2023-2024, rata de participare în învățământul obligatoriu (3-18 ani) s-a ridicat la doar 83%.
„Una dintre cele mai presante probleme rămâne rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii. România are una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului la nivel OCDE, în special la nivel liceal și în învățământul profesional. Aproape 1 din 4 elevi părăsesc școala înainte de finalizarea liceului, nivelul general necesar pentru a obține competențele fundamentale pentru o participare semnificativă la piața muncii”.
Rezultatele învățării în rândul elevilor rămân, de asemenea, sub mediile OCDE și UE, potrivit rezultatelor PISA. Elevii români înregistrează scoruri mai mici la citire, matematică și științe, iar aceste rezultate sunt marcate de inegalități importante. Elevii din zonele rurale, din medii dezavantajate socio-economic și cei din comunitățile de romi au în mod sistematic rezultate mai slabe decât colegii lor. Decalajul performanței între elevii din medii avantajate și din medii dezavantajate este printre cele mai mari comparativ cu membrii OCDE (…) Competențele de bază formează temeiul esențial pentru întreaga dezvoltare educațională și profesională subsecventă și sunt esențiale în atingerea calificărilor de bază”.
Probleme majore asupra cărora insistă raportul OCDE privind Economia României 2026
Potrivit documentului citat, eforturile în politicile României trebuie să se concentreze asupra îmbunătățirii educației și formării pentru tinerii inactivi, pe lângă alte chestiuni precum înlăturarea barierelor existente pentru femei și lucrători vârstnici și promovarea unor perioade mai lungi petrecute în câmpul muncii.
Din acest punct de vedere, analiza notează rata foarte mare a tinerilor de 15-29 de ani care nici nu lucrează, nici nu învață (NEET), conform datelor din 2024: Față de celelalte țări membre și partenere OCDE, România are o rată (aproape 20%) mai mică doar decât Costa Rica, Columbia și Turcia, rată mai mare decât toate țările membre și partenere din Europa. Și aceasta, în condițiile în care forța de muncă a țării devine tot mai mică, din cauza îmbătrânirii populației și migrației susținute.
Pentru a confrunta această problemă, România are nevoie de îmbunătățiri cuprinzătoare în întregul sistem educațional, de la creșterea accesului la educație timpurie de calitate la întărirea rutei vocaționale-profesionale și la întărirea oportunităților de formare pentru adulți.
În România, îngrijirea copilului și educația timpurie sunt subdezvoltate, notează analiza OCDE, arătând că aceasta „subminează atât dezvoltarea copilului, cât și participarea femeilor pe piața muncii”, sistemul putând deveni mai eficient dacă sunt echilibrate concediile lungi de creștere a copilului și o atenție mai mare spre sprijinirea serviciilor de îngrijire a copiilor. În 2023, sub 10% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani erau înscriși în servicii de îngrijire a copilului, față de o medie OCDE de 29%, cu decalaje semnificative în cazul familiilor cu venituri reduse, al celor din rural și din comunitățile rome.
Apoi, părăsirea timpurie a școlii este influențată, în România, atât de lipsa unui acces adecvat la educație liceală de calitate, în special în zonele rurale: „Aproape jumătate dintre tineri la nivel de liceu trăiesc în zone rurale, dar acestea găzduiesc doar 16% dintre licee, ceea ce conduce la o rată de înscriere mult mai scăzută (sub 60%, comparativ cu 83,5% în mediul urban)”, arată analiza OCDE, care trece în revistă și o serie de programe naționale ce vizează această problemă.
Potrivit raportului, îmbunătățirea calității și relevanței educației profesionale pentru piața muncii este esențială pentru reducerea abandonului școlar, care înregistrează rate foarte mari în învățământul profesional.
Un alt aspect semnalat în document este corelarea între nivelul educației și accesul la servicii de sănătate. Experții OCDE arată că, în 2022, peste 90% dintre medici și peste 95% dintre asistentele medicale cu studii superioare lucrau în zone urbane. În același timp, nevoile medicale rămase fără răspuns sunt, în România, printre cele mai răspândite comparativ cu țările OCDE – iar ele se întâlnesc de nouă ori mai rar în rândul românilor cu studii superioare decât în rândul celor cu cel mult studii gimnaziale.
Nu în ultimul rând, semnalează raportul, România „pleacă dintr-o poziție dificilă” în ceea ce privește disponibilitatea competențelor avansate pe piața muncii: țara are „o pondere ridicată a persoanelor cu un nivel scăzut de educație și o rată încă modestă, deși în creștere lentă, a absolvenților de studii universitare, inclusiv în cazul generațiilor tinere”. Și aceasta, într-un moment în care „peste două treimi dintre locurile de muncă așteptate a fi înființate în România până în 2030 vor presupune cel puțin o calificare medie – adică educație liceală și postliceală), iar o treime vor pretinde calificări înalte. Această cerere în creștere nu este de așteptat să fie egalată de o creștere suficientă a ofertei de lucrători cu înaltă calificare, ceea ce va duce la deficite tot mai mari pe piața muncii, în zona competențelor înalte”.
Mihai Peticilă
Adriana Vișean
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
Antonia Pup