Aproape jumătate din școlile din România aveau catalog electronic în septembrie 2025, 2.862 de unități de învățământ, potrivit răspunsului transmis pe 2 octombrie la întrebarea deputatei UDMR Boglárka Kántor privind „Situația implementării catalogului electronic la nivel național”, semnat de secretarul de stat Sorin Ion. Toate variantele folosite de școli sunt private și cele mai multe sunt finanțate de autoritățile locale.
Ministerul Educației și Cercetării va dezvolta un sistem informatic unitar, Sistemul Integrat de Management al Școlarității (SIMS), al cărui proiect trebuie depus până în decembrie 2025, pentru a fi finanțat cu 168 milioane de euro prin PoCIDIF.
Ministerul a transmis documentația necesară elaborării studiului de fezabilitate și planul tehnic al Sistemului Integrat de Management al Școlarității (SIMS) către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), conform răspunsului ministerului.
Ministerul are obligația ca, în termen de 36 de luni de la intrarea în vigoare a legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, adică până pe 3 septembrie 2026, să asigure interoperabilitatea tuturor bazelor de date educaționale, „având la bază principiul «doar o singură dată»”. Noul sistem va permite conectarea informațiilor de la nivelul preuniversitar și universitar, precum și schimbul automat de date cu alte instituții publice.
Ministerul Educației nu va impune școlilor utilizarea catalogului electronic din SIIIR
Deși ministrul Daniel David anunța în iulie că din anul școlar 2025-2026, toate școlile vor folosi catalogul electronic dezvoltat în cadrul platformei SIIIR, măsura nu a mai fost pusă în aplicare. În prezent, 2.862 de unități de învățământ folosesc diverse aplicații de catalog electronic, potrivit datelor transmise Parlamentului de Ministerul Educației.
În răspunsul transmis la întrebarea parlamentară Ministerul explică faptul că modulul de catalog al Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) a fost conceput doar cu scop statistic, pentru centralizarea notelor și absențelor, nu ca un instrument interactiv pentru profesori, elevi sau părinți.
„La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, prin Direcția Generală Management, Carieră Didactică și Rețea Școlară în Învățământul Preuniversitar se gestionează datele aferente următoarelor module: Modulul Rețea Școlară, Modulul Plan de școlarizare, Modulul Managementul unităților de învățământ, Modulul Managementul elevului și Modulul Resurse umane. De asemenea, se utilizează și se prelucrează inclusiv date din Modulul diplome și Modulul Resurse materiale.
De la intrarea în funcțiune a SIIIR și până în prezent, Ministerul Educației și Cercetării a fost interesat de funcționarea, întreținerea și dezvoltarea modulelor menționate.
În ceea ce privește Modulul catalog, acesta a fost proiectat cu scop statistic, și anume acela de a centraliza datele privind notele și absențele elevilor, și nu acela de a fi un sistem interactiv cu beneficiarii”, potrivit documentului.
2.862 de școli folosesc catalogul electronic
Bucureștiul are cele mai multe școli în care exista catalog electronic, 223l, urmat de Suceava (179), Dolj (127), Cluj (124), Brașov (119) și Iași (119).
La polul opus, cele mai puține școli care folosesc catalogul electronic sunt în Giurgiu (10), Caraș-Severin (33), Teleorman (30), Covasna (23) și Sălaj (26), conform datelor centralizate de minister.
În septembrie 2025, 2.862 de unități de învățământ utilizează aplicații de catalog electronic, finanțate din surse diverse:
Bugetul autorităților locale (UAT) – 1.383 unități
Bugetul propriu al școlilor – 970 unități
Proiecte cu finanțare externă – 415 unități
Soluții gratuite în anul școlar curent – 43 unități
Alte surse – 51 unități
Ministerul precizează că școlile au obligația de a verifica respectarea standardelor tehnice pentru aplicațiile utilizate, având libertatea de a-și alege platformele care corespund cerințelor legale.
Numărul unităților de învățământ, defalcat pe județe și pe sursa de finanțare, care utilizează catalogul electronic în luna septembrie 2025
| Judet | Altele | Bugetul propriu | Bugetul UAT | Gratuit în acest an școlar | Proiect cu finanțare externă | Total |
| AB | 2 | 17 | 36 | 1 | 3 | 59 |
| AG | 2 | 21 | 31 | 1 | 2 | 57 |
| AR | – | 25 | 33 | – | 6 | 64 |
| B | 2 | 48 | 167 | 1 | 5 | 223 |
| BC | 1 | 20 | 35 | 2 | 12 | 70 |
| BH | 1 | 23 | 15 | – | 12 | 51 |
| BN | – | 24 | 24 | – | 10 | 58 |
| BR | 2 | 14 | 21 | – | 6 | 43 |
| BT | – | 35 | 45 | 2 | 16 | 98 |
| BV | – | 42 | 70 | 2 | 5 | 119 |
| BZ | 2 | 23 | 24 | 1 | 10 | 60 |
| CJ | 2 | 22 | 88 | 1 | 11 | 124 |
| CL | 1 | 12 | 11 | – | 19 | 43 |
| CS | – | 20 | 7 | 2 | 4 | 33 |
| CT | 2 | 33 | 36 | 1 | 17 | 89 |
| CV | – | 8 | 11 | – | 4 | 23 |
| DB | 3 | 19 | 16 | 1 | 11 | 50 |
| DJ | – | 50 | 67 | 2 | 8 | 127 |
| GJ | – | 17 | 10 | 1 | 7 | 35 |
| GL | – | 19 | 64 | 3 | 15 | 101 |
| GR | – | 3 | 3 | – | 6 | 10 |
| HD | 1 | 21 | 22 | 2 | 12 | 58 |
| HR | 3 | 15 | 29 | 1 | 9 | 57 |
| IF | – | 7 | 33 | – | 7 | 47 |
| IL | – | 16 | 20 | – | 7 | 43 |
| IS | 5 | 39 | 55 | – | 20 | 119 |
| MH | – | 12 | 1 | 1 | 4 | 18 |
| MM | – | 27 | 14 | 1 | 17 | 59 |
| MS | 3 | 15 | 34 | 1 | 13 | 66 |
| NT | – | 23 | 34 | 2 | 16 | 75 |
| OT | – | 45 | 35 | 1 | 10 | 91 |
| PH | 2 | 16 | 22 | 3 | 10 | 53 |
| SB | – | 31 | 28 | – | 10 | 69 |
| SJ | 2 | 12 | 7 | – | 5 | 26 |
| SM | 6 | 18 | 14 | – | 4 | 42 |
| SV | 1 | 84 | 75 | – | 19 | 179 |
| TL | – | 5 | 15 | 1 | 15 | 36 |
| TM | 5 | 21 | 65 | 3 | 17 | 111 |
| TR | – | 11 | 11 | – | 8 | 30 |
| VL | 2 | 26 | 14 | 1 | 1 | 44 |
| VN | – | 11 | 20 | 3 | 12 | 46 |
| VS | 1 | 22 | 21 | 2 | 10 | 56 |
10 ani de încercări eșuate de digitalizare a catalogului școlar
Istoricul proiectelor pentru catalogul electronic include patru inițiative majore, toate nefinalizate:
- SIIIR (2013-2014) – primul catalog electronic finanțat din fonduri europene (PODCA), finalizat tehnic, dar niciodată implementat;
- SIMS (2019) – proiect cu finanțare europeană de 40 milioane de euro, abandonat fără licitație;
- SIMS–PNRR (2023-2024) – proiect reluat prin PNRR, dar nerealizat din lipsă de timp pentru implementare;
- SIMS–POCIDIF (2025-2026) – noul proiect anunțat de Ministerul Educației, aflat acum în faza de planificare.
Apelul PoCIDIF de 168,7 milioane euro pentru digitalizarea educației, deschis până în decembrie 2025
Apelul „Digitalizarea în educație” este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), cu un buget total de 168.780.765 euro (aproximativ 834 milioane lei) și este deschis pentru depunerea proiectelor până la 22 decembrie 2025, ora 17:00, iar perioada de durabilitate a investițiilor va fi de 5 ani.
Obiectivele apelului:
Măsura 1 Digitalizarea managementului școlarității
Finanțarea vizează:
- dezvoltarea unui sistem integrat de management al școlarității bazat pe tehnologii moderne și interoperabile;
- crearea și implementarea unui catalog electronic la nivel național;
- digitalizarea proceselor de organizare a concursurilor și examenelor naționale;
- dezvoltarea de instrumente digitale administrative pentru eficientizarea managementului instituțiilor de învățământ.
Aceste acțiuni au la bază Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, Secțiunea a 4-a: Transformări digitale în învățământul preuniversitar.
Măsura 2 Digitalizarea portofoliului educațional al studenților
O a doua componentă a apelului urmărește creșterea accesului la învățământul superior prin crearea și digitalizarea portofoliului educațional al studenților, conform art. 192 din Legea Învățământului Superior nr. 199/2023.
Baza de date va agrega resurse din multiple platforme pentru:
- interconectarea nevoilor pieței muncii cu oferta educațională și de cercetare;
- analiza și procesarea datelor statistice;
- sprijinirea deciziilor strategice și administrative în universități;
- consolidarea e-infrastructurii academice și a accesului la resurse electronice integrate;
- asigurarea originalității lucrărilor, conform art. 18 lit. a) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, conform Ghidului solicitantului.
Numărul școlilor cu personalitate juridică din România
În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025. Urmare a procesului de reorganizare, 515 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități, conform raportului prezentat de ministrul Daniel David pe 29 septembrie.
Putem calcula totalul unităților cu personalitate juridică dacă știm că 8,1% reprezintă 515 unități. Astfel, avem un total de 6.358 de unități de învățământ, din care le scădem pe cele care și-au pierdut personalitatea juridică și rezultă un număr de 5.843 de școli cu personalitate juridică. 2.862 au catalog electronic, ceea ce înseamnă aproximativ 49%.
DOCUMENT Răspunsul ministerului Educației „Situația implementării catalogului electronic la nivel național”
Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
2 comments
Reforma fiscal-bugetară: cât costă catalogul electronic?
Acum 8 ani am propus unei școli din Ilfov, că băiatul meu clasa a 5 a să facă un site gratuit pentru școală și directoarea m-a refuzat că nu are cine să plătească domeniul. Acum școală are site făcut de o firma de partid pnlista. Eu vroiam licențele gratuite pentru educație de la diferite firme de software. Sute de copii nu au acces la licențe gratuite și la suport IT, dar școală are site pe bani multi. De-asta trebuiesc tratați cu dispreț și agresivitate .. verbală, da, verbală. că asta merita. nu își merită salariile nesimțite.