Bibliotecarele, informaticienii, secretarele și contabilele din școli vor putea fi detașate „în interesul învățământului” la alte școli, la inspectorate, CCD-uri și la Ministerul Educației – prevede o modificare a Legii Educației

Personalul didactic auxiliar va putea fi detașat de acum înainte „în interesul învățământului”, la fel ca profesorii, conform Legii 6/2026, publicată în Monitorul Oficial vineri, 9 ianuarie. În plus, și pentru profesori și pentru cadrele didactice auxiliare au fost introduse în Legea învățământului preuniversitar două noi posibilități de detașare inexistente până acum: detașarea la inspectoratul școlar și la Ministerul Educației și Cercetării.
În practică, legea noua permite ca bibliotecari, informaticieni, secretare, contabili, consilieri juridici, administratori de patrinomiu, secretari sau auditori să fie detașați din școli către alte unități de învățământ sau instituții din sistemul de educație.

• Introducerea detașarilor „în interesul învățământului” pentru cadrele didactice auxiliare și generalizarea detașarilor pentru cadrele didactice titulare către minister, inspectorate, are loc în condițiile în care nu a mai existat niciun concurs pe posturile de conducere din Ministerul Educației și pe cele din inspectoratele școlare dinainte de 2019.

Legea 6/2026 modifică art. 191 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și extinde atât categoriile de personal care pot fi detașate, cât și instituțiile unde pot fi făcute aceste detașări.

Dacă până acum detașarea „în interesul învățământului” era posibilă doar pentru personalul didactic de predare titular, noua lege permite explicit și detașarea personalului didactic auxiliar, angajat cu contract pe perioadă nedeterminată.

Totodată, sunt adăugate noi destinații de detașare, care nu existau în forma inițială a legii, și anume direcțiile județene pentru învățământ preuniversitar (DJIP) / Direcția Municipiului București (DMBIP), adică actualele inspectorate școlare județene, și Ministerul Educației și Cercetării, pentru ocuparea unor „funcții de specialitate”.

Textul legii este următorul: „La articolul 191 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 191. — (1) Personalul didactic de predare titular și personalul didactic auxiliar angajat cu contract pe perioadă nedeterminată în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ, unități de educație extrașcolară, DJIP/DMBIP, CCD, precum și pentru ocuparea unor funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării, la solicitarea unităților/instituțiilor.”

Conform Legii 198/2023, articolul 192, personalul didactic auxiliar este format din:

• bibliotecar, documentarist, redactor
• informatician, analist programator
• laborant, tehnician
• pedagog școlar, instructor de educație extrașcolară
• asistent social, mediator școlar
• secretar
• administrator financiar (contabil)
• administrator de patrimoniu
• auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP
• infirmiere și îngrijitoare în educația timpurie
• supraveghetor de noapte

Legea 6 a fost adoptată de Senat, fiind o modificare de lege organică, pe 17 decembrie 2025, iar președintele a promulgat-o pe 9 ianuarie 2026, când a și fost publicată în Monitorul Oficial. Propunerea legislativă a fost inițiată de Szabo Odon, deputat UDMR care, în expunerea de motive preciza că modificarea are rolul de a „corecta o omisiune legislativă” din Legea 198/2023 și de a permite valorificarea experienței personalului auxiliar și a cadrelor didactice în structuri precum DJIP/DMBIP și Ministerul Educației.

Documentul arată că, în practică, în Ministerul Educației și în structurile sale teritoriale activează deja consilieri și experți proveniți din rândul profesorilor și al personalului auxiliar, iar legea vine să creeze cadrul legal pentru această practică.

Un argument invocat de inițiatori este că experiența acumulată în școli ar contribui la elaborarea și implementarea politicilor publice, consolidarea legăturii dintre decizia centrală și „realitățile școlii”. Inițiatorii au cerut adoptarea legii în procedură de urgență, așa că inițiativa a trecut relativ repede prin ambele camere, din septembrie până la jumătatea lunii decembrie. Motivul invocat: „pentru a permite aplicarea măsurii încă dinaintea adoptării bugetului de stat pe anul 2026, astfel încât cheltuielile generate să fie incluse în acesta”.

Orice inițiativă legislativă are nevoie de un aviz din partea Consiliului Legislativ, instituție care în acest caz a avizat favorabil propunerea, dar a formulat mai multe observații importante. Instituția a atras atenția că detașarea „în interesul învățământului” este o reglementare specială, distinctă de detașarea prevăzută de Codul muncii, concepută inițial exclusiv pentru personalul didactic de predare titular.

Prin modificarea aceasta, legea nu stabilește și durata maximă a detașării pentru personalul didactic auxiliar. Pentru cadrele didactice aceasta este deja prevăzută în lege, dar pentru cadrele auxiliare nu. Plus, această detașare nouă nu prevede nici o metodologie clară de aplicare, ceea ce face ca norma să fie incompletă, conform CL.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avertizat că sintagma „funcții de specialitate în Ministerul Educației și Cercetării” este lipsită de precizie și previzibilitate și poate conduce la o aplicare arbitrară a legii, aceste funcții nefiind definite clar în lege sau în alt act normativ. Observațiile acestea arată riscul ca detașarea „în interesul învățământului” să fie utilizată pentru ocuparea unor funcții administrative sau de decizie fără criterii clare și fără concurs.

Reamintim că Legea 6/2026 este adoptată în plin blocaj pentru ocuparea posturilor din învățământ. Concursul național de angajare în învățământ și procesul de titularizare din 2026 au fost blocate de prevederi din Legea Bolojan și de metodologii criticate pentru neconformitate cu legea, ceea ce, potrivit documentării Edupedu.ro, menține angajările în sistemul de educație în stare de blocaj similar ultimilor ani. Această situație de blocaj, generată de prevederile legale și de lipsa unor mecanisme funcționale de recrutare, se suprapune peste modificarea mecanismelor de detașare, ceea ce riscă să creeze presiuni suplimentare asupra resurselor umane din școli.

Blocarea angajărilor este de fapt un instrument prin care politicienii controlează posturile și le oferă politic, prin detașări, după cum arăta acest lucru Consiliul Legislativ, în decembrie 2024, în avizul dat OUG 156 – ordonanța trenuleț.

Consiliul Legislativ surprindea perfect motivul pentru care sunt blocate angajările în instituții publice: politizarea excesivă a acestora și controlarea lor. Adică exact ce se întâmplă în minister, în inspectoratele școlare, în casele corpului didactic, unde niciun concurs pe posturile de conducere și cele de inspectori nu a mai avut loc dinainte de 2019: „Adoptarea soluțiilor legislative preconizate (n.red. blocarea angajărilor în instituții și autorități publice) ar avea ca efect prelungirea perioadei în care aceste concursuri sau examene nu au putut fi organizate la peste doi ani și jumătate, prelungire de natură a afecta activitatea instituțiilor publice vizate de acest articol, prin împiedicarea acestora de a angaja un număr suficient de persoane competente pentru îndeplinirea optimă a tuturor sarcinilor.

Astfel, ca urmare a deficitului de capital uman, personalul actual este nevoit să preia sarcini suplimentare, ceea ce ar putea duce, în timp, la o scădere a calității activității desfășurate de instituție.

În plus, neocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere în această perioadă creează premisele ocupării acestor funcții de către persoane promovate temporar pentru exercitarea funcțiilor de conducere, și nu de către persoane care fac dovada că sunt cele mai potrivite pentru ocuparea funcției prin promovarea concursului, situație care afectează, de asemenea, activitatea respectivelor instituții, atât prin lipsirea acestora de posibilitatea de a-și selecta personalul pe criterii de competență, cât și prin instabilitatea prelungită, determinată de exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere”.