Schimbare de ton în discursul lui Bolojan cu privire la educație, sub presiunea protestelor: promite că nu vor fi reduceri în preuniversitar și vorbește de reforme cu efecte „în anii următori” în universitar, „crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație”

Premierul Ilie Bolojan face un pas în spate, în ceea ce privește reducerile pe care intenționa să le aplice universităților anul acesta, și își schimbă tonul în discursul pe educație, pentru prima dată de la preluarea șefiei Executivului. În prima conferință de presă pe care o susține la Palatul Victoria de când deține și funcția de ministru interimar al Educației și după ce sindicatele au organizat primul protest în fața Guvernului și au anunțat grevă generală, Bolojan a anunțat că sunt „lucruri care (sic) trebuie să le facem în anii următori, crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație, de exemplu”.

Anul acesta „nu vor fi reduceri în preuniversitar”, iar în ceea ce privește universitățile „discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții universităților s-au calat pe două componente: partea de constrângeri bugetare pe care o avem și am clarificat și știu care sunt propunerile reprezentanților universităților din România. Dar unde cred că putem lucra anul acesta destul de mult este pe partea de transparență, pe partea de îmbunătățire a calității sistemului de învățământ, pe adaptarea lui la realitatea economică, lucruri care (sic) trebuie să le facem în anii următori, crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație, de exemplu”, a anunțat șeful Executivului într-o conferință susținută astăzi, miercuri 4 februarie 2026, la Palatul Victoria.

„Cred că pentru toți tinerii din România, pentru toți cei care vor să meargă la facultate, pentru a-și lua o decizie cât mai corectă, ar fi bine să avem niște date publice transparente legate de câți absolvenți, de exemplu, ai facultăților de medicină în România iau rezidențiatul, în procente pe facultăți, pe universități. În momentul în care constați că de-a lungul mai multor ani, o universitate are o cotă mare de absolvenți care iau examenul de rezidențiat, un examen altfel dificil și unitar în toată România, înseamnă că s-ar putea să te duci să te înscrii la această universitate și nu la una care are un procent foarte mic, de exemplu, care ține de calitatea pregătirii”, a continuat premierul.

„În condițiile în care ar fi niște date transparente cu privire la trasabilitatea absolvenților, ceea ce putem să facem și vrem să facem în așa fel încât să urmărim absolvenții unor anumite facultăți în ce domenii lucrează în anii următori, în așa fel încât să vezi dacă acel domeniu unde vrei să te înscrii are adresabilitate în economie sau nu. Aceste lucruri, alte măsuri de creștere a calității, poate finanțarea și funcție de performanță, nu doar de numărul de studenți, ar putea să aducă schimbări bune în anii următori, nu de pe o zi pe alta, în sistemul de învățământ românesc”, a declarat Bolojan.

Cele mai importante declarații făcute de premierul Ilie Bolojan cu privire la educație:

• La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nici o bază reală.
• Sper că până săptămâna viitoare închidem aspectele care țin de educație.
• În aceste câteva săptămâni în care am deținut acest portofoliu, participând la rezolvarea problemelor mari, am avut ca obiectiv principal, pe de o parte, să deblocăm absorbția de fonduri europene pe componenta de educație, avem întârzieri destul de mari și avem câteva mii de obiective în școlile din România care trebuie finalizate și prin măsurile care au fost adoptate, de reorganizare a efortului de personal, prin reașezări în interior și prin sprijinul Ministerului Proiectelor Europene, ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70 de zile – 80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm, de exemplu, fluxurile de plăți.
• Nu vor fi reduceri în preuniversitar, de exemplu.
• Iar pe partea de universitar, discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții universităților s-au calat pe două componente: partea de constrângeri bugetare pe care o avem și am clarificat și știu care sunt propunerile reprezentanților universităților din România. Dar unde cred că putem lucra anul acesta destul de mult este pe partea de transparență, pe partea de îmbunătățire a calității sistemului de învățământ, pe adaptarea lui la realitatea economică, lucruri care trebuie să le facem în anii următori, crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație, de exemplu.
• Cred că pentru toți tinerii din România, pentru toți cei care vor să meargă la facultate, pentru a-și lua o decizie cât mai corectă, ar fi bine să avem niște date publice transparente legate de câți absolvenți, de exemplu, ai facultăților de medicină în România iau rezidențiatul, în procente pe facultăți, pe universități. În momentul în care constați că de-a lungul mai multor ani, o universitate are o cotă mare de absolvenți care iau examenul de rezidențiat, un examen altfel dificil și unitar în toată România, înseamnă că s-ar putea să te duci să te înscrii la această universitate și nu la una care are un procent foarte mic, de exemplu, care ține de calitatea pregătirii.
• În condițiile în care ar fi niște date transparente cu privire la trasabilitatea absolvenților, ceea ce putem să facem și vrem să facem în așa fel încât să urmărim absolvenții unor anumite facultăți în ce domenii lucrează în anii următori, în așa fel încât să vezi dacă acel domeniu unde vrei să te înscrii are adresabilitate în economie sau nu. Aceste lucruri, alte măsuri de creștere a calității, poate finanțarea și funcție de performanță, nu doar de numărul de studenți, ar putea să aducă schimbări bune în anii următori, nu de pe o zi pe alta, în sistemul de învățământ românesc.
• Săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru. Când se va lua o decizie, vă promit că vă informez.