Numărul elevilor din România cu rezultate sub nivelul de bază în cadrul studiului internațional al competențelor elevilor, PISA 2025, a crescut accentuat față de ediția anterioară a acestei cercetări. Iar la Matematică ponderea celor aflați sub pragul minim – deci se încadrează la analfabetism funcțional – a depășit 50% la Matematică. Totodată, studiul publicat astăzi a evaluat, în premieră, competența de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, iar la acest capitol elevii români se apropie de 60% analfabetism funcțional, arată Nota de țară ce însoțește volumul I al raportului global.
Studiul PISA 2025, a noua cercetare de acest fel realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. El include un prim volum de date, precum și note de țară pentru fiecare dintre cele 91 de state și teritorii participante.
În cadrul studiului, elevii sunt încadrați, în funcție de rezultatele lor, în șase niveluri de performanță:
Nivelurile 5-6 – elevi cu performanțe ridicate;
Nivelurile 3-4 – elevi cu performanțe medii;
Nivelul 2 – elevi cu performanțe de bază;
Nivelul 1 – elevi cu „nivel scăzut de înțelegere” a noțiunilor, altfel spus cu performanțe foarte slabe.
În cazul României, raportul general PISA 2025 arată că 38,5% dintre elevii participanți au înregistrat rezultate sub Nivelul 2 (anume cel considerat nivelul competențelor de bază, sau nivelul minim de folosire în viața de zi cu zi a informațiilor căpătate în școală) la toate cele trei competențe: Științe, Matematică, Citire.
Altfel spus, acești 38,5% se încadrează la analfabetism funcțional pentru toate cele trei competențe. Valoarea este 5,3 puncte procentuale mai mare decât la PISA 2022.
În același timp, ponderea elevilor români care se încadrează la performanțe ridicate (Nivel 5 și 6 pe scara PISA) a scăzut de la 5% în 2022 la 4,8% în 2025.
Rezultatele sunt mai grave când este luată în calcul fiecare competență în parte, la PISA 2025:
La Matematică, 52% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază, dintre care 30% – rezultate foarte slabe (sub Nivel 1a), iar 22% – rezultate slabe (Nivel 1a), adică se încadrează la analfabetism funcțional.
La Științe, 46% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază (20% – sub nivel 1a, 26% – nivel 1a)
La Citire, 48% dintre elevi au rezultate sub nivelul de bază (24% sub nivel 1a, 24% – nivel 1a)
Procentele indică o înrăutățire pe linie față de rezultatele din 2022. Față de precedenta ediție, procentul elevilor aflați în situație de analfabetism funcțional a crescut cu:
- 3 puncte procentuale la Matematică, de la 49% la 52%
- 2 puncte procentuale la Științe, de la 44% la 46%
- 6 puncte procentuale la Citire, de la 42% la 48%
Rezultatele la acest capitol sunt mult peste media OCDE, unde:
- 65% dintre elevi au cel puțin competențe de bază la Matematică (maxim – 96% în patru provincii și municipalități din China)
- 74% au cel puțin competențe de bază la Științe (maxim – 97% în patru provincii și municipalități din China)
- 69% au cel puțin rezultate de bază la Citire (maxim: 93% în 4 provincii și municipalități din China)
Rezolvarea problemelor în lumea digitală: aproape 60% dintre elevii români nu au competențe de bază
La aceste evaluări, în cadrul PISA 2025 a fost analizată și capacitatea elevilor de a rezolva problemele cu ajutorul instrumentelor de calcul, ca parte a domeniului de cercetare „Învățarea în lumea digitală”. Această competență se referă, potrivit raportului PISA, la „capacitatea elevilor de a rezolva probleme și de a acumula cunoaștere cu ajutorul instrumentelor și practicilor de calcul, de la instrumente de programare la cele de experimentare, analiză a datelor.
- La acest capitol, elevii sub pragul minim de competență (adică cei cu rezultate de Nivel 1 sau mai puțin) sunt cei care folosesc interfața software într-un mod rudimentar, fără a urmări obiective specifice, sau cel mult pot lucra cu instrumente de acest fel la nivel superficial. Cei de nivel avansat (Nivel 5 sau 6) pot lucra cu instrumente relativ sofisticate de programare și realizare de modele informatice, pot rezolva probleme eficient, fără operații redundante.
În cazul Capacității de rezolvarea problemelor cu astfel de tehnologii, Nota de țară din cadrul PISA 2025 arată că doar 43% dintre elevii români înregistrează rezultate peste nivelul de bază. Aceasta înseamnă că 57% dintre ei nu ating pragul minim de competențe.
Situația este comparată cu o medie de 64% elevi cu rezultate peste nivelul de bază la nivel OCDE și cu scorul maxim de 93% înregistrat de elevii din Macao (China).
Ce spune nota de țară despre aceste rezultate:
- Științe:
Circa 54% dintre elevii din România au atins Nivelul 2 sau superior la Științe, față de o medie OCDE de 74%. La nivel minim, acești elevi pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice cunoscute și pot folosi aceste informații pentru a identifica, în unele cazuri simple, dacă o concluzie este valabilă în funcție de datele disponibile.
În România, 2% dintre elevi au performanțe foarte ridicate la Științe (Nivel 5 sau 6), față de o medie OCDE de 7%. Acești elevi pot pune în aplicare în mod creativ și autonom cunoștințele lor despre știință într-o multitudine de situații, inclusiv unele cu care nu sunt familiari.
- Matematică:
48% dintre elevi au atins cel puțin Nivelul 2, față de o medie OCDE de 65%. La un nivel minim, acești elevi pot să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de ex. să compare distanțe sau să afle prețuri într-o altă monedă)
Circa 4% dintre elevii români au avut performanțe foarte ridicate la Matematică (față de media OCDE de 8%). La Nivelurile 5 și 6, elevii pot să modeleze matematic situații complexe, pot să aleagă, să compare și să evalueze diverse strategii de rezolvare a problemelor
- Citire:
Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE. La nivel minim, acești elevi pot să identifice ideea principală dintr-un text de lungime medie, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, să analizeze obiectivele și forma unor texte când li se cere explicit să facă acest lucru.
În România, 1% dintre elevi au atins Nivel 5 sau 6 la Citire, față de o medie OCDE de 6%. Acești elevi pot să înțeleagă texte de lungime considerabilă, să lucreze cu diverse concepte abstracte sau contraintuitive, să stabilească diferențe între opinie și fapte pe baza unor semnale implicite legate de conținut sau e sursa informației.
Vezi nota de țară pentru România – PISA 2025, integral:
Citește și:
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OCDE, avertisment despre rezultatele elevilor români la PISA 2025: Adevăratul test al unui sistem de educație nu este dacă poate crea câteva școli de excelență, aproape orice țară poate face asta. Adevăratul test este dacă o țară poate crea excelență la scară largă – VIDEO
EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. România este în primele 10 țări din peste 90 în care inegalitatea dintre școli este la cel mai înalt nivel posibil. Va produce falii sociale. Este o problemă de securitate națională
EXCLUSIV Sociologul Vasile Dîncu despre rezultatele PISA 2025: Cum ajunge eșecul să pară stabilitate. Bilanțul unei generații crescute în deceniul „României Educate”
PISA 2025. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe, în pofida unei ameliorări minore față de 2022
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
PISA 2025. Republica Moldova depășește Bulgaria la toate cele trei evaluări ale competențelor elevilor – Științe, Citire și Matematică
14 comments
Dacă nu se iau măsurile de rigoare, vom ajunge pe ultimele locuri în lume, nu numai în UE sau Europa… Lucrurile vor intra pe făgaşul normal când vor fi corelate programele şcolare cu realitatea socio-economică actuală (manualele ar trebui revizuite la fiecare 5 ani, nu la 35 de ani)!
OK, apropo de intelegerea unui text citit, cand analizezi un studiu trebuie sa pornesti de la metodologie si sa ai informatii despre pasii concreti folositii in aplicarea acesteia.
Prin urmare, inca incerc sa gasesc (nu le vad niciunde publicate) urmatoarele informatii esentiale despre studiul PISA in Romania:
– care au fost, concret, testele pe care le-au rezolvat elevii din Romania, in forma exacta in care au fost date: formularea precisa, in romana, a intrebarilor si problemelor, timpul de lucru etc
– care a fost esantionul pe care studiul a fost aplicat si pe ce criterii a fost facuta selectia. Concret, numele scolilor, datele testarilor si numarul de participanti din fiecare scoala
Fara aceste informatii nu putem trage nicio concluzie, nu avem nici macar pe baza a caror premise sa rationam pentru a gasi solutii. Intrebarile mele nu au nicio conotatie ascunsa, sunt intrebari simple, fundamentale, iar daca nu avem raspunsul la ele demonstram doar ca analfabetismul functional e si in locurile in care se iau decizii si se comenteaza „savant” despre problema.
politicienii tocmai de electorat din asta au nevoie, prosti, dar multi, pe ei nu-i deranjeaza ca au distrus invatamantul ba chiar din contra, si apoi stai si te intrebi sistemul de invatamant cui foloseste, aveai nevoie de ingineri, cercetatori cand aveai fabrici, institute si se producea ceva in tara asta, acum e doar un mega mall si manele, din cauza lipsei de perspective tinerii nu mai invata nimic, nu-i mai intereseaza decat social media si distractia.
pai sa cresteti testele pisa la matematica e binele ceea ce faceți:
-debutantul se duce in 2…3 scoli
_ii dam salariu net 3700
_pentru naveta că nu mai sunt microbuze la tara ,decât rar și la anumite ore îl punem sa și ia masina(max 2000 euro)
_asigurarea pt mașină că are sub 25 de ani este 4000ron,adică 1 luna face post negru la mâncare,funcționează pe apa
_daca vrea sa stea și el singur sau cu iubita din măreață suma de 3700 va da pe chirie cu intretinere 2000ron adică 50%din salariu,daca mai prinde sa meargă la o nunta 1000_1500 iară face post negru
_daca i se strica mașină orice reparație nu este sub 1000 Ron…iară face post negru
_daca face analize că se simte epuizat de ,,plozii,,educați,iară face post negru
_daca își ia un telefon sau laptop pe care 50% îl folosește pt școală,iară face post negru
_etc etc etc
de aceea dragi mari minți luminate din minister ,matematica este predată de prof de ed fizica,de muzica,de desen ,etc mai alesa tara,unde prof trebuie sa și completeze norma și de acolo va ies vouă Pisa Misa Mită Pita
dvs credeți că unul care termina facultatea cu nota 9..10 vine să vă predea vouă pe 700 de euro pe lună?
sau se duce la privat ,sau in I.t unde ia minim 2000 de euro,la birou,cu aer condiționat?
să vă fie rușine!!!!!!
prof au devenit sclavi și paznici Intr o instituție școlară care sa transformat Intr un loc de socializare pentru 75% din cei care vin acolo,unii doar pt a prezenta moda,telefoanele,unghiile sau genele false….mai nou tatuajele sau piercing-ul in buric
să distrus tot….iar voi veni ți cu testele Pisa când în școli răsună Dani Mocanu la boxe iar pe holuri se fac bellydance urî de Cristina Puceanu,de fete de la clasa a 2 a in sus….etc
Daca le atragem atenția imediat suntem ori bătuți de părinți,ori da ți in judecata,ori te cheamă directorul,ori te cheamă partidul,ori te suna vreo pila…..etc
am ajuns râu…..foarte rau
Asta s a vrut de 36 de ani .Așa elevi așa profesori sau elevii sunt după chipul și asemănarea profesorilor,sau cum e turcul și pistolul .
Vinovati? Cadrele didactice care nu fac nimic la clasa. Vodoar salarii, opinie la care a subscris si edupedu.
Simon F,
1. Unde ai gasit ideea aceasta, ca edupedu ar fi „subscris” la ideile tale?
2. De ce scrii cu greseli chiar si un comentariu atat de mic?
Atita timp cit scoala romaneasca e un McDonald’s – clientul nostru, stapinul nostru – nu va mai deranjati sa reparati ceva. Profesorul a ajuns slugoiul elevului si al parintilor.
Printre deciziile aiurea in domeniul educației „straluceste” de departe – dar numai pentru cunoscători – trist celebra OUG 75-2005 privind asa zisa asigurare a calitatii educatiei”.Ea este de fapt o colecție de inepții, grave erori conceptuale, prejudecati, mituri si lacune – NE având ca scop CALITATEA EDUCATIEI (ca adecvare la cerintele si reactiile beneficiarilor ei) ci justificarea finanțării bugetare a scolilor si facultăților prin acreditarea acestora, ba chiar și scutirea de unele impozite a celor private, dacă indeplines sute de criterii și indicatori CANTITATIVI inventați de birocrații educatiei și finanțelor (mai toti fiind IRELEVANTI pentru calitatea educatiei dar fiind fideli „principiului” materialist dialectic „PRIN ACUMULARI CANTITATIVE LA SALTURI CALITATIVE”, o idee extinsa abuziv de Marx și preluata de Lenin, întrucât ea este valabila doar în natura, nu și în sociologie și politologie!)… In plus lista deciziilor eronate nu include și Legile invatamamantului 198/ 2023 și 199/ 2023 prin care OUG 75-2005 a fost în fine abrogata – probabil și ca urmare a zecilor mele de articole, petiții, memorii in acest scop – dar, STUPOARE, mai toate dispozițiile și definițiile ei stupide au fost transpuse prin copy- paste ( plagiat) în noile legi! Cum se numește aceasta smecherie juridica care a obținut și binecuvantarile Guvernului, Parlamentului și ex-Presedintelui- profesor? De prisos sa menționez ca mediul nostru de afaceri ignoră complet sau ridiculizează asa zisa asigurarea a calitatii în educație, conceputa si introdusa aiurea de unii profesori si decidenti care se considera inventatori ai „modelului romanesc de asigurare a calitatii educatiei” bazat pe modelul de guvernare Leviathan, din Științele sociale și politice, dar total irelevant în Managementul calitatii…
Sunt de acord partial cu LePulverisateur ca testele PISA au o anumit grad de specificitate pentru anumite sisteme. Dar doar partial. As putea fi de acord ca studentii buni din tarile anglo-saxone sunt un pic avantajati, si asta ar afecta un pic procentul de stundenti considerati buni si foarte buni. Dar cand discutam despre studenti care nu reusesc sa inteleaga un text simplu si sa raspunda la intrebari simple, nu cred ca mai e cazul sa ne ascundem dupa diferente culturale. Cei care au note sub 2 nu inteleg pur si simplu textele pe care le citesc. Nu e nici un dubiu aici
Cine isi asuma esecul pentru finantarea Educatiei?
Ieri politicienii si-au amintit de Educatie dar azi vor uita.
Ce surpriză, ce șoc!!
Sunt oameni răi care au ceva cu măreața noastră națiune, cu învățământul nostru exceptional !🙄Nu contează că jumătate din elevi nu știu pe ce lume sunt, la propriu, nu ințeleg ce citesc și nu știu să aplice nimic din ce ”învață”, chipurile, la școală. Detalii !
Au ei concursuri, olimpiade și olimpici cu sutele? N-au! Predau ei în școlile de masă zeci de materii (multe la nivel universitar) la foc continuu, fără să se preocupe de ce rămâne in mintea învățăceilor, la nivel teoretic măcar? Nu! Ce să mai vorbim de aplicabilitate concretă si utilitate, gândire, atitudini, comportamente, cunoștințe și competențe reale, nu pe hârtie…
Cum spunea un personaj al lui Caragiale, acum aproape un secol și jumătate: „În zadar veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică…..Să-și vază de trebile ei Europa! Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu. N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre”.
Nimic nu e nou sub soarele …😢😡
Bună ziua! Cum trebuie înțeles următorul paragraf c), art. 50, alin.3), ” la nivelul unităților de învățământ, in care urmează să fie menținute în activitate ca titulare în funcția didactică, nu există reducere de activitate la catedrele pe care cadrele didactice respective sunt titulare și nu este necesară completarea/întregirea normei didactice de predare a altor cadre didactice…”? Completarea/ întregirea se referă la un profesor din unitatea școlară sau la orice profesor din oraș, județ, țară, UE…?
atentie, testul PISA e gandit pentru modul de predare&evaluare din lumea anglo-saxona imitat ad-literam de asiatici, valoarea sa de intrebuintare este limitata in sistemele de educatie din Europa continentala. A bon entendeur,