Carmen Ion, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani și fondatoare a festivalul de book-trailere Boovie, a vorbit, într-un interviu pentru Radio Iași, despre cum îi face pe elevi să înțeleagă un text. „De câțiva ani am început să fac efectiv lectură pe text cu degetul pe fiecare rând, să-i opresc, să-i întreb fiecare cuvânt, ce înseamnă structurile de acolo, ce înțeleg din astea”, a povestit profesoara.
- Amintim că România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, iar aproximativ 52% dintre elevii din România au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE, potrivit studiul global PISA 2025 în rândul elevilor de 15 ani.
Profesoara de Limba și literatura română a spus că îi întreabă pe elevi fiecare cuvânt, ca să fie sigură că aceștia înțeleg textul, precum și întrebările clasice: cine”, ”unde”, ”când”, ”cum”, ”de ce”.
„În primii 20-25 de ani de carieră în învățământ nu am făcut așa ceva. Bun, explicam niște lucruri care se întâmplau acolo, niște elemente care erau foarte departe de viața lor și pe care nu le înțelegeau și erau mai curând fenomene, nu erau cuvinte, nu erau structuri”, a precizat Carmen Ion.
Andreea Daraban: Ce ne facem însă cu acei copii care ajung la 15 ani și nu înțeleg ce citesc? Avem un procent ridicat la noi în țară, conform recentelor rezultate PISA. Cum îi ajutăm?
Carmen Ion: „Ce să zic? Facem manualele de clasa a IX-a. (râde) Coborâm nivelul ca să putem să-l ridicăm după aceea. Adică, de câțiva ani am început să fac efectiv lectură pe text cu degetul pe fiecare rând, să-i opresc, să-i întreb fiecare cuvânt, ce înseamnă structurile de acolo, ce înțeleg din astea. Deci, ca să fiu absolut sigură că înțeleg textul și întrebările clasice: ”cine”, ”unde”, ”când”, ”cum”, ”de ce”, fac asta și încetul cu încetul se creează niște deprinderi. În primii 20-25 de ani de carieră în învățământ nu am făcut așa ceva. Bun, explicam niște lucruri care se întâmplau acolo, niște elemente care erau foarte departe de viața lor și pe care nu le înțelegeau și erau mai curând fenomene, nu erau cuvinte, nu erau structuri.
M-am întâlnit cu o situație în care era un fragment din Balta Albă, în care un francez se uită la doi români fioroși, foarte înalți, era și noapte. Francezul era speriat și cei doi români, a căror limbă evident francezul nu o înțelegea, vorbeau destul de tare, gesticulau și ăsta se uita cu niște ochii holbați, cuprins de frică și e un citat cu aproximație: ”mi-am băgat mâna în buzunar să pipăi pistoalele de acolo.” A durat câteva minute bune ca să descifrăm ce înseamnă gestul acesta de fapt, respectiv că omului îi era frică și încerca să se asigure că are cum să se apăre în caz că lucrurile deveneau periculoase.”
Informații de context
Studiul PISA 2025, a noua cercetare de acest fel realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. El include un prim volum de date, precum și note de țară pentru fiecare dintre cele 91 de state și teritorii participante.
Aproximativ 52% dintre elevii din România au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, față de 69% la nivel OCDE. La nivel minim, acești elevi pot să identifice ideea principală dintr-un text de lungime medie, să găsească informații pe baza unor criterii explicite, să analizeze obiectivele și forma unor texte când li se cere explicit să facă acest lucru.
În România, 1% dintre elevi au atins Nivel 5 sau 6 la Citire, față de o medie OCDE de 6%. Acești elevi pot să înțeleagă texte de lungime considerabilă, să lucreze cu diverse concepte abstracte sau contraintuitive, să stabilească diferențe între opinie și fapte pe baza unor semnale implicite legate de conținut sau e sursa informației.
PISA 2025 a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de 15 ani.
6 comments
Tablele smart au creat un handicap major pentru copii. Aceste table, puse în fața lor, funcționează pe modelul „mura in gura” și click to happen. Iar asta îi oprește pe copii de la „pune mana și învață”, pentru că ei nu mai depun efort sa învețe, să scrie, să calculeze, să corecteze, să aștepte câteva secunde până cineva șterge tabla timp in care se fixează în minte ce a fost scris. Informația apare și dispare pe ecrane, iar copiii rămân cu creierele spălate.
Asta se intampla pentru absolut toti trec clasa..
Directiva nationala, sa treaca toata lumea. Nu raman repetenti, nu mai sunt exmatriculati, nici nu trebuie sa vina la scoala. Iar parintii in loc sa isi asiste si educe copii se cearta cu profesorii si/sau ii bat
”Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, termenul literație (calchiere din englezescul „ literacy ”) definește abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.” AI
Orice manual, pentru orice nivel, vârstă sau materie, trebuie să respecte principiile ADECVĂRII dpdv al vocabularului folosit (și al sintaxei), nr de cuvinte in propozitie, registru, grad de formalizare și abstractizare, lungimea și dificultatea textelor, ritm de studiere, dispunere în pagină, dimensiunea literelor, volum și densitate de informații/ text și alte criterii importante semnalate de cei care se pricep. Nerespectarea lor crasă si sistematică in școala noastră la orice materie, lipsa corelației cu potențialul natural al elevilor de a înțelege texte la diverse vârste duc la analfabetism funcțional și științific. Simplu, aici ne aflăm după multe decenii, iar cauzele principale acestea sunt.
Există specialiști în acest domeniu! Au fost vreodată consultați la nivel de minister, in mod oficial sau neoficial? I-a ascultat vreodată cineva?
Interesant, doamnă! Bine că aveți puterea și flexibilitatea ca, chiar și după 20 de ani, să schimbați abordarea cu copiii.
First time?…
Eu le traduc din limba română în limba română concepte științifice (predau fizică). Nu înțeleg cuvinte simple, nu cunosc gramatica, nu știu să se exprime. Generațiile sunt din ce în mai analfabete (nici măcar funcțional, complet analfabeți au ajuns), și asta începe în primul rând de acasă (părinții nu le citesc, nu le cumpără cărți, le dau telefonul în mână de foarte mici și se spală pe mâini de orice responsabilitate în educația lor) și continuă în învățământul primar (primele 3 clase nu pot fi lăsați repetenți pentru că așa spune legea.) Când ajung în clasa a III-a sau a IV-a nu mai rămân repetenți ca să nu se desființeze clasa, chit că-s analfabeți – și continuă din aproape în aproape până la evaluarea națională, intră la liceu cu media puțin peste 1, apoi ajung într-a XII-a tot din motive de păstrare clase/norme.
Vor ajunge să se semneze cu degetul (nu doar să se identifice în aplicații cu amprenta).
Sunt de acord. Eu predau biologie și la fel mă simt. Fac traducere pe text. Daca citesc un paragraf nu pricep ce au citit, daca se uită la o poza nu sunt capabili să zică ce vad, daca le dai o formula…..este cutremur.
Unii nu sunt capabili să formuleze un enunț afirmativ cu o noțiune de baza.
Nici eu nu înțeleg unde am ajuns. Am tot coborât nivelul testelor, dar mă întreb până unde ?