Estonia – țara cu cele mai bune rezultate din Europa în testarea internațională PISA 2022, ce evaluează inclusiv competențele la Citire – are o abordare diferită față de cea propusă în România, pentru studierea literaturii la nivelul clasei a IX-a. Dacă, în programa propusă pentru Limba și literatura română – primul an de liceu, abordarea literaturii este una diacronică, în Estonia ea este una concentrată pe valoarea artistică a lucrărilor abordate, pe influența pozitivă pe care o pot avea acestea sau relevanța lor morală.
Estonia are un sistem educațional structurat diferit decât cel din România. Elevii de 15 ani – care la noi sunt, în general, în primul an de liceu – sunt în aceeași clasă și în Estonia, dar în țara baltică aceasta este ultima clasă de școală generală (școală de bază). Totodată, este ultima clasă din a 3-a și ultima fază educațională a școlii generale, Etapa 3, în care materiile sunt abordate unitar, iar școlile au autonomia să organizeze învățarea după cum doresc ele – să „împingă” mai multe ore la o disciplină într-un an și să le reducă la alte discipline în același an, de exemplu.
- Totodată, în sistemul din Estonia profesorii au o libertate foarte mare în modul cum își aleg materia, dar trebuie să urmeze o serie de reguli curriculare generale și să țină cont de câteva recomandări – inclusiv la nivel de lecturi recomandate elevilor, în funcție de anul de studiu.
Amintim că la PISA, testarea internațională competențelor elevilor de 15 ani la Matematică, Citire și Științe, Estonia a obținut și cele mai bune scoruri medii din Europa și s-a situat pe locul 4 la nivel global. La competența Citire, media estonă a fost de 511 puncte (depășită în Europa doar de Irlanda – 516 puncte, Irlanda obținând însă scoruri ușor mai mici la celelalte două testări). Comparativ, România a obținut, la Citire, un rezultat mediu mult mai slab: 428 de puncte, cu 83 mai puțin decât Estonia.
Felul cum țara nordică abordează literatura la nivelul clasei a IX-a devine relevant, în aceste condiții, pentru România, în contextul actualizării programelor pentru liceu. Proiectul prezentat săptămâna aceasta pentru Limba și literatura română – clasa a IX-a a stârnit mai mult critici și ironii, pentru modul diacronic de abordare a literaturii și pentru resursele literare menționate – vezi aici, aici, aici sau aici.
Reguli pentru alegerea autorilor studiați de elevii în vârstă de 15 ani, în Estonia
Potrivit programei pentru clasa a IX-a – Limba și literatura estonă, la acest nivel, la fel ca în anii precedenți, „principalul criteriu de selecție a lucrărilor literare constă în valoarea lor artistică, obiectivele umaniste, influența pozitivă asupra personalității elevilor și relevanța problemelor abordate în acele lucrări pentru educația morală a elevilor și pentru dezvoltarea toleranței”. Selecția lucrărilor trebuie, totodată, să țină cont de „interesele și abilitățile intelectuale și psihologice adecvate vârstei.
Nu este stabilită o regulă clară de organizare – precum abordarea diacronică propusă în România – ci alegerea materialelor de lectură „trebuie să conțină în proporție rezonabilă literatură estonă și globală, literatură clasică și contemporană, poezie, proză și dramaturgie, reprezentarea autorilor de sex masculin și feminin și tematici adecvate vârste.
- Recomandările nu sunt la nivelul unei singure clase, ci la întreaga perioadă de studii. Dar se precizează că „cel puțin patru opere trebuie citite în întregime în fiecare an școlar”, număr care să crească acolo unde este posibil. Se recomandă ca elevii să fie consultați în selecția autorilor.
Pe de altă parte, la nivelul Fazei 3 – care se încheie cu clasa a IX-a în sistemul din Estonia – sunt recomandați o serie de autori cu lucrări aferente fiecăruia. Aceștia sunt scriitori estonieni atât din perioada modernă, cât și contemporani. Astfel, în Faza 3, ce include clasa a IX-a, sunt considerate lecturi importante din scriitori estonieni:
- „Libahunt” de August Kitzberg – scriitor, 1855-1927
- „Pisuhänd” de Eduard Vilde – scriitor, 1865-1933
- „Kevade” de Oskar Luts – scriitor, 1887 – 1953
- „Kõrboja peremees” de A. H. Tammsaare, scriitor, 1878-1940
- „Rehepapp” de A. Kivirähk, scriitor, născut 1970
- Lydia Koidula – poetă,, 1843-1886
- Juhan Liiv – poet, 1865-1913
- Marie Under – poetă, 1883-1980
- Hando Runnel – poet, născut1938
- Leelo Tungal – poetă, născută 1947
Printre obiectivele de învățare, cele legate strict de literatură – deci fără a lua în calcul obiectivele ce țin de competențele generale de citire, scriere și vorbire – spun că la finalul școlii generale / clasei a IX-a elevii:
- „Trebuie să dovedească o înțelegere profundă a literaturii ca fenomen cultural și artistic, a rolului ei în formarea identității și în înțelegerea societății, să dovedească și o cunoaștere mai profundă și o apreciere a tradițiilor și moștenirii culturale naționale”
- „Trebuie să învețe să obțină cunoștințe mai largi și mai profunde despre valoarea poetică a unei lucrări de ficțiune, să îi analizeze subiectul, personajele și elemente de context, să observe trăsăsturi specifice compoziției, să discute teme și valori abordate, să interpreteze limbajul figurat și să-și îmbogățească vocabularul”
- „Să citească, analizeze, interpreteze și înțeleagă literatură de tineret adecvată vârstei, precum și clasici din autori din Estonia și internaționali ce folosesc genuri literare diverse, să citească poezie, proză și dramaturgie, să-și dezvolte competențele de citire
Lista completă de obiective de învățare – aici.
Foto © Akeksandr Berdyugin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.