Cele 4 faze pentru reformarea profesiei didactice până în 2030, propuse de OECD la solicitarea Președintelui Iohannis

”Aspirațiile României de a îmbunătăți rezultatele procesului educațional și de a dezvolta o abordare axată pe competențe și centrată pe elevi depind, într-o mare măsură, de cadrele didactice”, susține Administrația Prezidențială în documentul de politici publice numărul 1, produs prin contractarea OECD cu finanțarea Comisiei Europene. Acest document prevede 4 faze prin care, până în anul 2030, va avea loc o „profesionalizare a profesiei didactice”.

În aceasta propunere de politică publică se regăsește o schemă a etapelor propuse pentru implementarea măsurilor de reformare a carierei didactice. Aceste etape sunt:

Etapa 1 – Autoritățile, mediul de afaceri, specialiștii trebuie să definească toate competențele esențiale pentru un profesor și care sunt căile prin care această carieră poate fi obținută. Asta include „agenții financiare” care să ofere suport material, finanțare pentru a avea resurse suficiente.

Etapa a 2-a – Pilotarea și validarea cadrului de competențe profesionale ale profesorilor.

Etapa a 3-a – Lansarea noilor planuri prin dezvoltarea unor campanii care să le facă cunoscute.

Etapa a 4-a – Revizuirea și actualizarea competențelor profesorilor

• Citește și ce a spus Klaus Iohannis, despre urgențele din educație: introducerea unei specializări distincte pentru pregătirea cadrelor didactice și educația antepreșcolară. “Câteva urme de metodică și pedagogie și un nivel redus de practică nu pot substitui o educație direcționată strict către formarea profesorilor”

Pentru creșterea atractivității și a performanței carierei didactice, Proiectul „România Educată” a prezentat o serie de obiective și măsuri. Pornind de la acestea, documentul de politică publică, bazat inclusiv pe modele internaționale, propune următoarele:

Obiectivul 1: Dezvoltarea unor profiluri sau standarde de competențe pentru cadrele didactice

• Identificarea de noi profiluri de competențe împreună cu actorii din educație, în special cu cadrele didactice (exemplu: cunoștințe specifice de conținut, cunoștințe pedagogice, valori profesionale, conduită etică, etc).
• Stabilirea unor standarde diferențiate în funcție de nivel sau de stadiul/profilul carierei.
• Asigurarea faptului că formarea inițială, evoluția profesională și evaluarea cadrelor didactice sunt aliniate la noile standarde.

Obiectivul 2: Punerea în aplicare a unui nou sistem de formare inițială a cadrelor didactice, cu accent pe nevoia de a oferi o bază mai solidă în ceea ce privește aptitudinile practice

• Dezvoltarea unor standarde de formare inițială a cadrelor didactice bazată pe noile competențe identificate (conform Obiectivului 1).
• Creșterea duratei stagiilor de practică, în conformitate cu normele europene și cu practicile OCDE. De exemplu, viitorii profesori din învățământul liceal din România beneficiază de 120 de ore de practică în comparație cu 1.065 de ore în alte țări europene (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013).
• Dezvoltarea unor parteneriate solide între școli și universități, inclusiv din perspectiva practicii didactice. Programele de formare inițială trebuie supuse acreditării, care să asigure corespondența între conținuturile programelor și noile standarde de formare.
• Transformarea definitivatului într-un examen de licențiere la finalul formării inițiale pentru cariera didactică. Corelarea lui cu standardele profesionale și revizuirea evaluării pe parcursul perioadei de probă.

Obiectivul 3: Dezvoltarea programelor de dezvoltare profesională continuă

• Utilizarea datelor pentru a cartografia nivelul competențelor din sistem, nevoile și direcția dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice. Astfel de date pot proveni, de exemplu, din rezultatele examenelor de definitivat, grad I sau II, precum și alte tipuri de evaluări ale cadrelor didactice (cum este și TALIS). Se recomandă, totodată, un studiu național pentru a diagnostica disparitatea dintre actualele cunoștințe și aptitudini ale cadrelor didactice și cele cerute de noile profiluri de competențe și de noile programe de formare.
• Introducerea unor cerințe de acreditare mai specifice pentru programele de formare continuă. De exemplu, acreditarea generică a furnizorilor poate fi înlocuită cu o acreditare individuală a programelor, pentru un control mai eficient al calității acestora.
• Autoritățile trebuie să se asigure că există finanțări suficiente și adecvate pentru a crea un catalog de programe de dezvoltare profesională continuă relevante, dar și să faciliteze accesul cadrelor didactice la aceste programe.
• Încurajarea unei mai bune colaborări între cadrele didactice din interiorul școlii. Studiile au demonstrat că dezvoltarea profesională prin colaborare la nivelul unității de învățământ, direct legată de activitatea zilnică la clasă, este printre cele mai eficace. În acest sens, se poate asigura o linie de finanțare specifică, la dispoziția fiecărei unități de învățământ, pentru contractarea unor programe de formare aflate în acord cu specificul comunității educaționale și derulate în școală.
• Conectarea școlilor în grupuri sau rețele profesionale, pentru care este necesar un stimulent sau sprijin extern.

Obiectivul 4: Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei, pentru a permite trasee diferențiate de carieră și a încuraja atragerea și păstrarea cadrelor didactice talentate.

• Centrarea evaluărilor în vederea promovării pe dovezi autentice ale activității didactice. Din această perspectivă, stimularea cadrelor didactice pentru a-și actualiza practicile în conformitate cu schimbările programei de învățământ și cu noile tehnici de predare este importantă.
• Evaluarea profesorilor în baza noilor standarde profesionale și formarea evaluatorilor astfel încât să poată realiza o apreciere a performanței didactice în conformitate cu noile competențe. Evaluatorii ar trebui, de asemenea, să primească consiliere și îndrumare privind modul de oferire a unui feedback clar și constructiv.
• Îmbunătățirea mediului profesional asociat carierei didactice în România și dezvoltarea de rute alternative de acces pentru profesioniști din afara sectorului educațional.

FOTO: OECD/România Educată