Cele 4 faze pentru reformarea profesiei didactice până în 2030, propuse de OECD la solicitarea Președintelui Iohannis

3.831 de vizualizări
”Aspirațiile României de a îmbunătăți rezultatele procesului educațional și de a dezvolta o abordare axată pe competențe și centrată pe elevi depind, într-o mare măsură, de cadrele didactice”, susține Administrația Prezidențială în documentul de politici publice numărul 1, produs prin contractarea OECD cu finanțarea Comisiei Europene. Acest document prevede 4 faze prin care, până în anul 2030, va avea loc o „profesionalizare a profesiei didactice”.

În aceasta propunere de politică publică se regăsește o schemă a etapelor propuse pentru implementarea măsurilor de reformare a carierei didactice. Aceste etape sunt:

Etapa 1 – Autoritățile, mediul de afaceri, specialiștii trebuie să definească toate competențele esențiale pentru un profesor și care sunt căile prin care această carieră poate fi obținută. Asta include „agenții financiare” care să ofere suport material, finanțare pentru a avea resurse suficiente.

Etapa a 2-a – Pilotarea și validarea cadrului de competențe profesionale ale profesorilor.

Etapa a 3-a – Lansarea noilor planuri prin dezvoltarea unor campanii care să le facă cunoscute.

Etapa a 4-a – Revizuirea și actualizarea competențelor profesorilor

Pentru creșterea atractivității și a performanței carierei didactice, Proiectul „România Educată” a prezentat o serie de obiective și măsuri. Pornind de la acestea, documentul de politică publică, bazat inclusiv pe modele internaționale, propune următoarele:

Obiectivul 1: Dezvoltarea unor profiluri sau standarde de competențe pentru cadrele didactice

  • Identificarea de noi profiluri de competențe împreună cu actorii din educație, în special cu cadrele didactice (exemplu: cunoștințe specifice de conținut, cunoștințe pedagogice, valori profesionale, conduită etică, etc).
  • Stabilirea unor standarde diferențiate în funcție de nivel sau de stadiul/profilul carierei.
  • Asigurarea faptului că formarea inițială, evoluția profesională și evaluarea cadrelor didactice sunt aliniate la noile standarde.

Obiectivul 2: Punerea în aplicare a unui nou sistem de formare inițială a cadrelor didactice, cu accent pe nevoia de a oferi o bază mai solidă în ceea ce privește aptitudinile practice

  • Dezvoltarea unor standarde de formare inițială a cadrelor didactice bazată pe noile competențe identificate (conform Obiectivului 1).
  • Creșterea duratei stagiilor de practică, în conformitate cu normele europene și cu practicile OCDE. De exemplu, viitorii profesori din învățământul liceal din România beneficiază de 120 de ore de practică în comparație cu 1.065 de ore în alte țări europene (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2013).
  • Dezvoltarea unor parteneriate solide între școli și universități, inclusiv din perspectiva practicii didactice. Programele de formare inițială trebuie supuse acreditării, care să asigure corespondența între conținuturile programelor și noile standarde de formare.
  • Transformarea definitivatului într-un examen de licențiere la finalul formării inițiale pentru cariera didactică. Corelarea lui cu standardele profesionale și revizuirea evaluării pe parcursul perioadei de probă.

Obiectivul 3: Dezvoltarea programelor de dezvoltare profesională continuă

  • Utilizarea datelor pentru a cartografia nivelul competențelor din sistem, nevoile și direcția dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice. Astfel de date pot proveni, de exemplu, din rezultatele examenelor de definitivat, grad I sau II, precum și alte tipuri de evaluări ale cadrelor didactice (cum este și TALIS). Se recomandă, totodată, un studiu național pentru a diagnostica disparitatea dintre actualele cunoștințe și aptitudini ale cadrelor didactice și cele cerute de noile profiluri de competențe și de noile programe de formare.
  • Introducerea unor cerințe de acreditare mai specifice pentru programele de formare continuă. De exemplu, acreditarea generică a furnizorilor poate fi înlocuită cu o acreditare individuală a programelor, pentru un control mai eficient al calității acestora.
  • Autoritățile trebuie să se asigure că există finanțări suficiente și adecvate pentru a crea un catalog de programe de dezvoltare profesională continuă relevante, dar și să faciliteze accesul cadrelor didactice la aceste programe.
  • Încurajarea unei mai bune colaborări între cadrele didactice din interiorul școlii. Studiile au demonstrat că dezvoltarea profesională prin colaborare la nivelul unității de învățământ, direct legată de activitatea zilnică la clasă, este printre cele mai eficace. În acest sens, se poate asigura o linie de finanțare specifică, la dispoziția fiecărei unități de învățământ, pentru contractarea unor programe de formare aflate în acord cu specificul comunității educaționale și derulate în școală.
  • Conectarea școlilor în grupuri sau rețele profesionale, pentru care este necesar un stimulent sau sprijin extern.

Obiectivul 4: Dezvoltarea unui sistem flexibil de management al carierei, pentru a permite trasee diferențiate de carieră și a încuraja atragerea și păstrarea cadrelor didactice talentate.

  • Centrarea evaluărilor în vederea promovării pe dovezi autentice ale activității didactice. Din această perspectivă, stimularea cadrelor didactice pentru a-și actualiza practicile în conformitate cu schimbările programei de învățământ și cu noile tehnici de predare este importantă.
  • Evaluarea profesorilor în baza noilor standarde profesionale și formarea evaluatorilor astfel încât să poată realiza o apreciere a performanței didactice în conformitate cu noile competențe. Evaluatorii ar trebui, de asemenea, să primească consiliere și îndrumare privind modul de oferire a unui feedback clar și constructiv.
  • Îmbunătățirea mediului profesional asociat carierei didactice în România și dezvoltarea de rute alternative de acces pentru profesioniști din afara sectorului educațional.

FOTO: OECD/România Educată

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii
  1. De unde 120?

    4h de practica observativa intr-un semestru si 1 lectie de proba. 2h si o lectie finala in al doilea semestru.

    Hai sa mai adaugam inca 1h in primul semestru pentru administrarea unui ghid de interviu cu un elev.

    Si maximum 1h de pregatire a portofoliilor pe baza carora se realizeaza evaluarea activitatii in ambele semestre.

    Asa arata (in cel mai bun caz) lucrurile pentru cele/cei ce se pregatesc sa devina profesori in invatamantul tehnic.

  2. Ce vrăjeală ai in tine moșule Iohanis! In rest aia cu inspectoratele a picat! Că doar îs oamenii lu matale la butoane! Doar n- o să-i lași fara funcții! Da ideea n – a murit, e vie și mișcă, a pescuit- o USR ul si-o vântura, asta până ajung ei la butoane! Că au și ei oameni și tre’ sa mance și gura lor ceva!

  3. Mai pe scurt Privatizarea formării profesionale cu firme de casă, sprijinite de legi favorabile, pentru a drena banii profesorilor spre cursuri în limbaj de lemn, inutile și inaplicabile in plan profesional.
    Mai pe înțeles .
    Am mărit salariile profesorilor , le luăm 30 la sută din bani înapoi obligandu-i sa alerge după credite ,, netransferabile”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Radu Gologan, despre testele grilă la examene: A introduce grilele în mod simplist, așa cum este prevăzut, creează mari probleme

“Atragem atenția că a introduce grilele în mod simplist, așa cum este prevăzut, creează mari probleme, inclusiv posibilități de fraudă, plus puține componente de verificat în cunoștințele copiilor”, a declarat…
Vezi articolul

Formarea continuă a cadrelor didactice, prin programe acreditate pentru format față-în-față, se poate derula online pe durata suspendării cursurilor în școli

Programele de formare continuă acreditate pentru forma de organizare de tip față-în-față, aflate în desfășurare la data suspendării cursurilor în unitățile de învățământ preuniversitar de stat/particular și suspendate conform prevederilor…
Vezi articolul

Sindicatele din educație, despre creșterile cu aproape 300% ale salariilor profesorilor prezentate de ministrul muncii: Sunt cifre eronate. Ne simțim folosiți în campania electorală

“Ministrul Muncii prezintă în spațiul public cifre eronate privind creșterile de salarii din educație”, anunță Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. Reacția FSLI, unul dintre cele două mari sindicate din învățământul…
Vezi articolul