Guvernele lumii trebuie să-i pregătească pe adolescenți pentru folosirea responsabilă a tehnologiilor digitale chiar și în condițiile în care daunele cauzate de mediul online reprezintă o provocare urgentă la nivelul societății, apreciază Sander van Der Linden, reprezentant al Departamentului de Psihologie din cadrul Universității Cambridge, într-un articol publicat de Nature. Acesta argumentează, în analiza citată, că interdicțiile privind folosirea social media de către adolescenți, implementate în Australia și dorite de mai multe state europene, nu se bazează pe date.
Potrivit acestuia „interzicerile sunt promovate în baza presupunerii că social media cauzează daune extinse, dar, deși mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de impactul negativ al rețelelor sociale asupra copiilor, scepticii se grăbesc să respingă aceste îngrijorări, calificându-le doar o altă panică de ordin moral.” Autorul consideră că îngrijorările părinților sunt, totuși întemeiate, fiind legate inclusiv re riscuri reale legate de contactul cu materiale explicite de natură sexuală, cyberbullying, escrocherii, comportament misogin, extremism sau dezinformare.
- Pe de altă parte, arată specialistul citat, la nivelul populației este greu de izolat efectul de cauzalitate al social media asupra stării de bine a individului, iar potențialele daune suferite la nivel mintal pot fi influențate de aspecte diverse – de la modul cum e utilizată, la frecvența utilizării social media. Sander van der Linden notează, în acest context, că meta-analizele realizate pe nbaza unor teste realizate până acum arată că întreruperea contactului cu social media aduce unele beneficii modeste în ceea ce privește sănătatea mintală atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți.
Dar, spune el, deși există o nevoie clară de soluții pentru a reduce daunele produse de social media, este departe de a fi evident că interdicțiile pot realiza acest lucru. În Marea Britanie, exemplifică el, deși cea mai mare parte a școlilor restricționează folosirea telefoanelor mobile în timpul programului, cele mai bune date culese până acum arată că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește sănătatea copiilor între școlile care aplică restricții dure și cele care sunt mai puțin stricte.
- „A institui orbește interdicții extinse pentru adolescenți elimină ‘datele’ din politicile bazate pe date. Testele școlare randomizate de înaltă calitate, cu o gamă mai largă de măsuri rezultate, sunt necesare pentru a evalua nevoia de interdicții și restricții”, apreciază autorul.
Potrivit acestuia, interdicția „nu oferă susținere tinerilor. Nu le oferă competențe. Nu cultivă reziliența în fața pericolelor online. Doar amână problema (…) În loc să ne ascundem de tehnologie, ar trebui să înfruntăm provocările direct. Guvernul (britanic, potrivit articolului semnalat – n.red.) ar trebui să investească masiv în educația legată de tehnologie digitală la nivel național, susținând tinerii să folosească responsabil tehnologiile digitale. Copii chiar și de 4 ani dezvoltă o înțelegere a adevărului și a falsului, iar dovezile cauzale susțin eficiența educației digital media în școli (…)”.
Dar greul nu trebuie lăsat doar pe urma părinților și profesorilor, ci trebuie forțate și companiile de tehnologie să ofere tipuri de livrare a conținutului care e adecvat minorilor și care nu este optimizat pentru a fi folosite la maxim. Iar autoritățile de reglementare ar trebui să apeleze la politici de toleranță zero în acest sens, afirmă el în articolul pentru Nature.
Ioana Turcu
Mihai Peticilă
Redacția
Costin Ionescu
