Cererile organizațiilor de tineri, elevi și studenți pentru noul minister al Tineretului și Familiei: finanțări nerambursabile pentru activități de tineret, sprijin pentru Legea tineretului, măsuri de reducere a declinului demografic

Susținerea pentru adoptarea proiectului Legii tineretului, o strategie națională în privința politicilor pentru tineret și proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru activități de tineret incluse în bugetul pe 2022 se numără printre cererile formulate de mai multe organizații ale tinerilor, elevilor și studenților ministerului adresat Tineretului și Familiei, în viitorul guvern PNL-PSD-UDMR.

În solicitarea loc către acest minister, pentru care a fost propusă ca ministru Gabriela Firea, organizațiile mai includ politici care să reducă declinul demografic, sprijin pentru tinerii vulnerabili și crearea unui consiliu ministerial de tineret.

Apelul este semnat de Consiliul Tineretului din România (CTR), împreună cu Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNR).

Apelul CTR-ANOSR-CNR, integral:

“Ce își doresc tinerii de la noul minister?!

Consiliul Tineretului din România (CTR), principală structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor și a ONG urilor de/pentru tineret, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federația națională de reprezentare a studenților din România și Consiliul Național al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a elevilor din România, solicită, în contextul desemnării unui nou Guvern și a unui nou minister adresat Tineretului și Familiei, abordarea cu responsabilitate și prioritate a politicilor publice pentru tineret. 

Pe lângă scăderea natalității, pandemia a mai avut, și încă are, o serie de efecte negative asupra tinerilor, precum: pierderea locului de muncă, din cauza măsurilor impuse de pandemie, imposibilitatea de a se mai întreține singuri, pierderea accesului la educație, din cauza lipsei dispozitivelor și/sau cunoștințelor necesare și, nu în ultimul rând, degradarea sănătății mintale. Toate aceste efecte sunt analizate de federația noastră, în planul de măsuri „România tânără. România prosperă” pentru sprijinirea tinerilor din România după criza provocată de pandemia de COVID-19.

În acest sens, pentru a facilita tranziția și, mai ales, pentru a plasa prioritățile actuale ale tinerilor printre primele acțiuni întreprinse de noul minister, în contextul crizei sanitare provocată de pandemia COVID-19, solicităm următoarele măsuri, corelate, de asemenea, cu scopul enunțat al Ministerului Tineretului și Familiei: 

• Susținerea adoptării proiectului Legii tineretului PLx716/2018
• Elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret
• Creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret, prin proiecte cu finanțări nerambursabile, în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 la echivalentul a un Euro per tânăr/a
• Desemnarea unui coordonator național și elaborarea unui plan de acțiune aferent Anului European al Tineretului 2022
• Dezvoltarea de politici publice care să reducă declinul demografic
• Acordarea unei atenții deosebite celor mai vulnerabili tineri
• Implementarea politicilor pentru tineret asumate la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte
• Preluarea domeniului `tineret` de la vechiul Minister al tineretului și sportului în integralitatea sa
• Crearea consiliului interministerial de tineret
• Susținerea implementării POEO în forma elaborată de către Ministerul Tineretului și Sportului, împreună cu sectorul neguvernamental;
• Implicarea tinerilor în dezvoltarea de politici publice cu focus pe tranziția justă și sustenabilă a României

„Avem nevoie din partea autorităților de măsuri mult mai ferme și în acord cu cele exprimate mai sus ținând cont de perspectiva negativă a migrației tinerilor, a creșterii șomajului în rândul acestora, dar și a neîncrederii tot mai mari față de instituțiile statului. Este momentul ca nevoile noastre să nu mai rămână într-un con de umbră, ci cu mult mai bine asumate și soluționate de către autorități. Sectorul neguvernamental de/pentru tineret a demonstrat, nu prin vorbe ci, mai ales, prin fapte coerente, că este capabil să asigure un parteneriat corect și de perspectivă în interesul tinerilor din România. Suntem pregătiți să contribuim împreună cu autoritățile statului la reforme reale, atât de necesare tinerilor care trăiesc, studiază, muncesc și se distrează în România.” – Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. 

„Într-un final, tineretul își ia rămas-bun, cel puțin temporar, de la asocierea cu sportul. E o ocazie importantă pentru a demonstra, în cadrul noului minister, că tineretul nu se încadrează la <<și altele>>. E suficient să ne uităm în jur, la situația tinerilor din România, provocările noastre, decizia unora dintre noi de a emigra, a altora de a mai înceta să spere într-o țară care să îi sprijine real, pentru a observa efectele mai mult decât păguboase ale acestei mentalități. 2022, Anul European al Tineretului, oferă două variante statului român: fie înțelege de ce e necesar să investească pe bune în tineri, oportunitățile lor și bunăstarea lor, pentru a avea o șansă în viitor, fie va eșua remarcabil”, a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR. 

„În sfârșit, sectorul de tineret pare să prindă contur, separându-se de sport. Ne așteptăm ca noul guvern să prioritizeze nevoile tinerilor, să îi consulte și să dezvolte politici publice pentru sprijinirea lor în toate formele, combătând exodul din România. Sperăm să nu fie întâmplătoare înființarea unui nou minister, ci să însemne o cale stabilă de a revitaliza un domeniu mult prea neglijat în istoria recentă”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliul Național al Elevilor.”