Ciprian Ștefan, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România a explicat de ce protestează angajații din muzee, biblioteci, teatre și alte instituții de cultură, în fiecare zi, până la finalul lunii, în fața Ministerului Culturii. Printre probleme semnalate sunt subfinanțarea, în special lipsa dotărilor minime în muzee dar și salarizarea care este la cel mai mic nivel în sectorul bugetar, spune Ciprian Ștefan. „Noi nu cerem să ni se crească salarii, cerem să fim echilibrați cu cei din filarmonici și teatre”, a mai spus președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, director al muzeului ASTRA din Sibiu, într-un interviu pentru Radio România Cultural.
- Amintim, din 15 ianuarie, angajații din teatre, muzee, biblioteci protestează zilnic până la finalul lunii ianuarie, în fața ministerului Culturii
- Salarizarea și criza de personal sunt printre cerințele angajaților. De asemenea, sunt nemulțumiri și legate de legea privind managementul instituțional. Ministerul Culturii a propus ca cei care vor să conducă o instituție publică de cultură să aibă cel puțin 10 ani de experiență în funcție de manager – Vezi aici detalii
Ciprian Ștefan, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România a spus că angajații din instituțiile de cultură protestează zilnic în fața Ministerului Culturii din cauza subfinanțării domeniului cultural. Asta în condițiile în care el subliniază că totuși din punct de vedere financiar oamenii merg la muzee.
El a publicat pe pagina sa de Facebook o analiză pentru 20 de muzee din România.
„În 2025 peste 2.123.186 vizitatori au fost prezenți în muzeele respective, veniturile totale din bilete fiind de 23.407.652 lei, iar cele atrase de 14.654.687 lei. La situația prezentată nu am pus rezultatele Muzeului ASTRA, Muzeului Național Peleș, Muzeului Național de Arta al României, Muzeului Național Brukenthal, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“, intenția fiind de a arăta că muzeele dezvoltă comunități și aduc beneficii economice comunității din care fac parte.
Începând cu anul 2009, muzeele din România au fost nevoite să reducă numeric personalul de specialitate, situația nefiind reparată în toți anii, până în prezent. În ultimii ani, bugetul alocat cheltuielilor de personal a scăzut și, astfel, la nivel național, muzeele au pierdut nu doar posturi, ci și, mai ales, personal cheie, funcționând într-o formulă de avarie, de neconceput la nivel european”, a scris Ciprian Ștefan.
Președinte Rețelei Naționale a Muzeelor din România susține că e nevoie de echipamente și măști de protecție pentru angajații din muzee pentru că apar foarte multe boli profesionale „din cauza expunerii la substanțe și mediu nociv”.
Ciprian Ștefan spune că e nevoie de un sistem de finanțare și de „maximum 100 de milioane de euro la nivel național pentru a pune la punct decât infrastructură existentă”.
Redăm fragmente din interviul cu Ciprian Ștefan
Radio România Cultural: Care sunt în acest moment nevoile colegilor dumneavoastră? De ce au nevoie ca să poată să își ducă mai departe meseria?
Ciprian Ștefan, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România: În primul rând gestionăm moștenirea culturală a României, muzeele, tot ce înseamnă patrimoniu mobil și imobil. Mare parte din acest patrimoniu este în administrarea muzeelor. Ori această moștenire trebuie să fie altfel pusă în valoare și cum spuneam, ca motor de dezvoltare locală sau regională și națională, pe de o parte.
Pe de altă parte, noi, din 2009, de la primele tăieri de personal, foarte multe entități muzeale din România nu și-au mai revenit, adică nu au mai ajuns cu un număr de posturi să funcționeze cât de cât decent. În momentul de față, la nivel național pot să spun că funcționăm pe avarie. Pe lângă asta, motivația personalului și fidelizarea angajaților. Nu ai niciun fel de cadru legal să-i motivezi. Încercăm cumva acum prin acel contract colectiv de muncă la nivel sectorial, să vedem cum vom reuși.
Bineînțeles, dacă o să avem finanțare să asigurăm un minim de spor de weekend, adică un 50-60 lei pe zi. Nu e o sumă mare, dar să știți, se ajunge în muzeele din România, să se bucure lumea, personalul, angajații de această sumă de bani. Am pierdut anul trecut la sporuri, sporuri de condiții vătămătoare, ni s-a limitat acum norma de hrană. E normal să apară frustrare și oamenii să dorească să plece pentru că găsesc un job mai bine plătit la un lanț de magazine. E adevărat că muncesc mai mult dar primesc și bonificații, reduceri la alimente și la multe alte lucruri. Deci dacă pierdem această generație a cărui rol este să-i educe pe cei care vin după ei, nu știu, unde o să fie muzeele. Deci o salarizare corectă.
Noi nu cerem să ni se crească salarii, cerem să fim echilibrați cu cei din din filarmonici și teatre. Ar fi o salarizare corectă, apoi mai multe instrumente de finanțare care să le putem accesa. E obligatoriu ca director de muzeu, vă spun că da, trebuie schimbată legea 189 legea managementului în instituțiile publice de cultură. Eu, deși mă contrazic cu foarte mulți specialiști din zona asta, mie îmi place să spun eu nu sunt manager cultural. Cât timp trebuie să gestionez resursele unei instituții și să fac dezvoltare, trebuie să fiu manager și în cel mai bun caz. Până acum am cred că am reușit să fiu lider, ca să motivezi oamenii să vină după tine și să poți dezvolta. Uitați-vă, la noi la muzeul ASTRA până în momentul de față peste 12 milioane de euro avem fonduri atrase și vrem să mai atragem și alte muzele din România pot să mai atragă și vor atrage dacă au instrumentul, dacă nu, nu.
Pe lângă asta, alocarea de buget pentru bunuri și servicii, foarte multe laboratoare, laboratoare din România de restaurare suferă odată, suferă că nu au materialul necesar pentru lucrări de restaurare, echipamente. Cele mai multe boli profesionale din sectorul public, în afară de sectoarele dure, suntem noi muzeele. Foarte multe boli profesionale, cancer, mulți colegi de-ai noștri au ieșit la pensie și după 2-3 ani au murit de cancer din cauza expunerii la tot felul de substanțe și mediu nociv și așa mai departe, pentru că nu există finanțări ca să investești în laboratoare de restaurare, în centre de cercetare și în același timp în tot ce înseamnă partea asta de cercetare și de punere în valoare.
Dacă noi am închide muzeele în luna august, din 1 până în 16 august pentru lucrări de conservare și avem un cadru legal, ce se va întâmpla oare în România cu turismul? Ori de câte ori te duci într-un oraș sau undeva ce vizitezi? Un muzeu. Când vine o delegație oficială la București ce vizitează? Fie Muzeul Satului din București, fie Muzeu Național de Artă, fie Muzeul Țăranului Român, fie Antipa. La muzee sunt duși, pentru că noi suntem cea mai bună carte de vizită a României peste tot în lume unde mergem. Uitați-vă noi la Muzeul ASTRA avem cele mai mari premii europene. Cred că suntem singura instituție de profil etnografic din Europa care are toate premiile europene luate. Nu sunt premiile mele sau ale noastre, ale muzeului. Sunt în primul rând ale României.
Am așezat România la cel mai înalt nivel când vine vorba de muzee, de dezvoltare prin cultură, de dezvoltare sustenabilă și tot ceea ce înseamnă implicare în societate și în comunitate. Deci oferim niște rezultate concrete. Spunem de multe ori cu toții, noi nu cerem, noi merităm, chiar merităm, pentru că ne străduim să facem treabă bună pentru România.
(…)
În primul rând e nevoie de sisteme moderne de exhaustare, de echipamente de lucru conforme, de măști de protecție conforme, adică măști de calitate, de finanțare pentru a achiziționa materiale bune, care folosesc substanțe ecologice în mixuri și așa mai departe. Noi avem un laborator foarte bine dotat, noi la ASTRA Sibiu, dar noi suntem un caz.
Mai are Craiova și Bucovina, restul muzeelor se chinuie efectiv. Numai ei știu săracii cum obțin câte o finanțare către autoritate, dintr-un venit propriu, ca să-și ia un microscop sau să-și ia un minim echipament. Ceea ce nu-i normal, pentru că noi gestionăm această moștenire a României și nu trebuie să primim alocare bugetară prin subvenție. Dar hai să creăm niște instrumente de finanțare la nivel național, așa cum s-au creat niște instrumente de finanțare în mandatul doamnei Raluca Turcan, cât a fost ministru pentru timbrul monumentelor, în care s-a ajuns la o sumă de 400 și ceva de milioane de lei, de mai multe programe. Așa ar trebui să fie creat în instrument de finanțare la nivel național și pentru aceste minime dotări de care avem nevoie, să putem restaura și conserva patrimoniul fabulos al României.
Radio România Cultural: Cine ar trebui să se ocupe de acest demers?
Ciprian Ștefan, președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România: Acum ar trebui să ocupe la nivel de minister, din punctul meu de vedere. Noi, Rețeaua Națională a Muzeelor, putem să avem un rol esențial și putem să oferim nu neapărat consultanță, că e mult spus, să oferim sprijinul de care este nevoie.
Având o situație la zi cu tot ceea ce se întâmplă, muzee și nevoile urgente, nu ne gândim la nu știu ce dotări au, dar măcar la cele care ne asigură o funcționare normală, nu altceva. Nici măcar aia nu avem. Și acolo ar trebui să ne așezăm împreună cu Ministerul Culturii la masă și să creăm un document comun, să justificăm, să argumentăm foarte bine, să arătăm și care ar fi costurile dacă nu am interveni pe linia următoare în viitor. Ce costuri ar fi pentru restaurarea și pentru conservarea patrimoniului? Și atunci să mergem cu acel document împreună și să susținem la nivel de Guvern al României.
Eu nu cred că nu s-ar înțelege, pentru că vorbim de câteva, să zic așa, un maxim 100 de milioane de euro la nivel național pentru a pune la punct decât infrastructură existentă, ceea ce pentru țară, ca România, nu vă supărați, nu e o sumă mare de bani, cu repartizare pe un ciclu de proiecte de doi sau 3 ani. Cred că este o sumă ieftină (sic!) pentru ceea ce înseamnă moștenirea și valorile patrimoniale, materiale și materiale ale țări.
Ioana Nicolescu
Ștefan Lefter
Redacția
G4Media.ro
Mihai Peticilă