Au fost aprobate, în ședința de Guvern, normele metodologice pentru aplicarea programului Masă caldă în școli, care s-a extins acum la 350 de școli. Premierul Nicolae Ciucă a sfătuit ministerul Educației „să aleagă școlile care au cu adevărat nevoie de acest program”. Deocamdată a fost făcută publică lista cu doar 300 de unități de învățământ, restul de 50 care au fost introduse recent în program încă nu au fost anunțate. Edupedu.ro a analizat câte dintre școlile alese în plus față de cele 150 de anul trecut au primari PNL – 63%.
La începutul ședinței de Guvern, premierul Nicolae Ciucă spunea despre lista celor 350 de școli: „Sunt convins că la nivelul Ministerului Educației vor fi luate măsuri, astfel încât aceste școli să fie alese dintre cele care au cu adevărat nevoie și să aibă o repartizare unitară și echilibrată la nivelul întregii țări, pentru fiecare județ în parte, în mod deosebit acolo unde este cu adevărat nevoie”.
Inițial erau incluse 300 de școli în program, dar a fost extins la 350 de unități de învățământ. Ministerul Educației a publicat recent lista celor 300 de școli, încă nu se cunosc cele 50 adăugate recent.
Selecția pare că a fost una pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în plus în programul de „masă caldă” sunt din localități cu primari PNL.
Potrivit normelor metodologice, „selecția unităților de învățământ preuniversitar care beneficiază de prevederile Programului se va realiza în complementaritate cu școlile care beneficiază de suport alimentar masă caldă prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar – PNRAS. Inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București își asumă atât selecția unităților de învățământ preuniversitar
beneficiare ale Programului cât și prioritatea acestora.
Pentru a realiza o selecție complexă și nediscriminatorie se vor aplica următoarele criterii:
- mediul social defavorizat, comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, cutume și mentalități restrictive, în defavoarea minorului, copii în situaţii de abandon şcolar, copii cu cerințe educaționale speciale; se va avea în vedere și nivelul de marginalizare socio-economică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile “Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și “Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”
- mediu economic cu grad ridicat de pauperitate;
- dispunerea geografică izolată a unității de învățământ/greu accesibilă din cauza condițiilor de mediu (deltă, munte, câmpie, zonă depopulată);
- mediul de rezidență;
- participare școlară și calitatea educației: rata de abandon școlar, calculată conform definiției Institutului Național de Statistică, procent elevi promovați din număr total de elevi/nivel de învățământ – cu excepția învățământului preșcolar și a clasei pregătitoare și clasei I din învățământul primar, procent cadre didactice calificate din număr total cadre didactice.”
Luna trecută, Sorin Cîmpeanu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că elevii care învață la colegii naționale din municipii nu vor mai beneficia de programul “Masă caldă în școli”.
Anul trecut, când erau incluse doar 150 de școli în program, doar 104 au beneficiat de el, după cum a declarat Sorin Cîmpeanu la sfârșitul lunii mai: „Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”. – detalii aici
Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016.
Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului – pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unităţi de învățământ preuniversitar de stat au în vedere:
- definirea suportului alimentar, precum și a principiilor ce trebuie respectate în prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil: masă caldă preparată în regim propriu, masă caldă în regim catering, pachet alimentar;
- definirea situațiilor în care într-o unitate de învățământ se aplică unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situațiilor în care în aceeași unitate de învățământ se utilizează mai multe variante în funcție de specificul unității de învățământ dat de structura ciclurilor de învățământ, de dispunere geografică, de programul școlar al elevilor sau de alți factori;
- specificarea documentelor suport pentru situațiile medicale sau alte situații care conduc cu necesitate la furnizarea unui alt tip de suport alimentar;
- normele minime obligatorii pe care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preșcolari și elevi, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică; specificarea condițiilor legislative în domeniul achizițiilor publice care ghidează procedurile de atribuire a contractelor;
Normele metodologice pentru aplicarea programului Masă caldă în școli
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
Adriana Vișean
