Meta Platforms, compania care deține Facebook și Instagram, ar fi oprit un studiu intern ce arăta că utilizarea rețelelor sale poate afecta sănătatea mintală a adolescenților, potrivit unor documente depuse într-un proces colectiv din Statele Unite, scrie Reuters. Studiul, realizat în 2020 în colaborare cu firma de cercetare Nielsen și numit intern „Project Mercury”, ar fi arătat că adolescenții care au renunțat timp de o săptămână la Instagram și Facebook au raportat scăderi semnificative ale anxietății, depresiei, singurătății și comparației sociale.
În ciuda acestor rezultate, Meta ar fi decis să oprească continuarea cercetării și să nu publice concluziile. A transmis că datele ar fi fost „contaminate de narativul media existent” despre impactul negativ al rețelelor sociale. În documentele interne citate de reclamanți, un cercetător al companiei ar fi scris că „studiul Nielsen arată un impact cauzal asupra comparației sociale”. Tot potrivit acuzațiilor, în timp ce Meta discuta intern despre efecte negative, reprezentanții companiei ar fi transmis public că „nu pot cuantifica dacă produsele noastre dăunează adolescentelor”, mai scriu sursele citate.
Plângerea din acest proces colectiv a fost depusă de mai multe districte școlare americane care acuză Meta că ar fi prioritizat creșterea timpului petrecut pe platforme, pentru interese comerciale, în locul siguranței copiilor și adolescenților și că s-ar fi folosit de mecanisme asemănătoare celor din industria tutunului. Alte companii care dețin platforme de social-media sunt de asemenea menționate în contextul acuzațiilor privind riscurile pentru minori, de la expunerea la conținut sexual neadecvat până la design-ul care stimulează utilizarea compulsivă.
Reuters mai scrie că aceste acuzații apar într-un moment în care mai multe state americane au dat în judecată Meta, pe motiv că platformele sale au contribuit la criza de sănătate mintală în rândul tinerilor. Instanțe din SUA au decis recent că Meta nu poate invoca privilegiul avocat-client pentru a bloca accesul la unele documente interne legate de impactul rețelelor asupra adolescenților.
Într-o declarație transmisă sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a spus că studiul a fost oprit deoarece metodologia lui era defectuoasă și că firma a lucrat constant pentru a îmbunătăți siguranța produselor sale. „Întregul dosar va arăta că, de peste un deceniu, am ascultat părinții, am cercetat problemele care contează cel mai mult și am făcut schimbări reale pentru a proteja adolescenții”, a afirmat acesta.
Contextul nu este nou. CNN relata încă din 2023 că Meta se confruntă cu presiuni tot mai mari privind siguranța adolescenților pe platformele sale, după o serie de rapoarte și investigații interne care sugerau că unele funcționalități ale Instagram pot afectea negativ imaginea corporală și starea emoțională a utilizatorilor tineri. La acel moment, Meta a anunțat mai multe funcții de protecție, însă criticii au considerat că măsurile au venit prea târziu și nu sunt suficiente.
Acuzația că Meta ar fi ascuns dovezi privind efectele nocive ale rețelelor sociale este doar una dintre multele incluse într-un document depus vineri, 21 noiembrie, de firma de avocatură Motley Rice, care dă în judecată Meta, Google, TikTok și Snapchat în numele unor districte școlare din toată Statele Unite. În linii mari, reclamanții susțin că aceste companii ar fi ascuns în mod intenționat, de ani de zile, riscurile identificate intern legate de utilizarea produselor lor, atât față de utilizatori, cât și față de părinți și profesori.
Pentru România, subiectul are relevanță directă. Conform raportului ESPAD 2024, aproape jumătate dintre elevii de 15-16 ani din România declară că nu reușesc să își controleze timpul petrecut pe rețelele sociale sau în jocuri, media europeană fiind mai scăzută. Fetele sunt mai afectate de dependența de social media (58 %), iar băieții manifestă mai frecvent comportamente problematice de gaming.
Deși studiile științifice internaționale nu sunt unanime – unele vorbesc despre corelații, nu despre cauzalitate directă – documentele interne prezentate în acest proces ridică întrebări importante despre cât știau platformele și ce au ales să comunice public. Procesul din SUA ar putea obliga Meta să facă publice mai multe date, iar rezultatele ar influența direct modul în care autoritățile din alte state, inclusiv din Uniunea Europeană, abordează reglementările privind protecția minorilor online.
Foto: ID 233278930 @ Sergei Elagin / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Diana Ghimiși
R.P.
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
4 comments
În dezbaterea despre efectele rețelelor sociale asupra adolescenților există o întrebare pe care o evităm cu o precizie suspectă : Cum am putut noi, ca adulți, să integrăm și chiar să justificăm în propria formare și în formarea copiilor noștri produse comerciale
precum rețelele de socializare și jocurile video?
Cum am ajuns să oferim copiilor nostri instrumente create pentru profit, nu pentru dezvoltare, înainte de a înțelege noi înșine consecințele?
Am ajuns sa acceptăm pasiv o altă afirmație, și mai gravă: aceea că profesorii ar fi principala cauză a analfabetismului funcțional.
Cum este posibil ca un ministru al educației, psiholog prin formare, să ignore efectul devastator al orelor zilnice de ecrane asupra atenției si memoriei elevilor? Cum poate un profesor să formeze un adolescent cu ritm biologic distrus de nopți petrecute online, cu răbdarea pulverizată de stimulul instant, cu memoria de lucru fragmentată de scroll-ul continuu?
A acuza profesorii pentru ceea ce mediul digital distruge este nu doar nedrept, ci intelectual neserios. În 50 de minute de oră, nici cel mai bun profesor nu poate repara ceea ce părintele și industria digitală dereglează în restul zilei: atenția, voința, obiceiul muncii, capacitatea de a suporta frustrarea, ritmul învățării.
Criza nu este digitală. Criza este una morală și educațională: retragerea adultului din rolul său formativ, frica lui de conflictul parinte – copil, disoluția autorității, comoditatea de a înlocui prezența cu ecranul.
Concluzionand, nu copilul are nevoie de schimbare ci adultul. Iar când acesta își va recupera autoritatea, tehnologia își va ocupa locul firesc: un instrument, nu un substitut de educație.
firmele care vând tehnologie fac lobby extrem de puternic pt a avea profit. chiar și aici , pe edupedu., am văzut f multa reclama se la Samsung de ex. defapt banul a pus stăpânire pe copiii noștri prin filiera educației. până și tiktok si a trimis reprezentanți în biroul ministrului… copiii noștri sunt consumatori de toată nenorocirea asta numita tehnologie. până și mânzatul a votat pt păstrarea telefoanelor in scoli , pt că s a temut că pierde votanții de mâine.
daca societatea civilă nu va lua masuri , copiii noștri sunt pierduți ..
„Ați mințit poporu’ cu televizoru’ !” se observase mai înainte drept comportament ce-„a făcut diferența” pentru părinții și bunicii de azi. Pe vremuri, înșelăciunea era mai fină: „citește și dă mai departe”.
Vă felicit și va stimez pentru acest comentariu atât de adevărat, profund și onest. Rolul actualului ministru al educatiei a fost unul activ și intens propagand în spațiul public teoria ca este indicat ca un copil sa petreacă aproximativ patru ore în față ecranelr pentru a deveni un adult conectat la realitate. Da evident ca asta era o părere pe care o susținea fără a avea niciun beneficiu pecuniar. Apoi a devenit și ministrul educației să poată definitiva căderea liberă a dezvoltării intelectuale a copiilor.
Și parcă a afirmat recent că actuala situație a analfabetismul funcțional e problemă ce ține de securitatea națională. Un ipocrit și un aservit dezgustător