Câteva milioane de elevi din Ucraina au reluat, într-o formă sau alta, învățarea încă de la începutul acestei luni, în pofida războiului care macină țara, potrivit The Guardian, care face o radiografie a eforturilor depuse de școli și profesori pentru a-i ajuta pe copiii care au rămas acasă. Deși dat peste cap, procesul educațional continuă acolo unde se poate, întrerupt adesea de sunetele de sirenă, relatează publicația citată.
Aceasta amintește că, în momentul declanșării invaziei ruse, autoritățile au decis oprirea activităților școlare pentru o perioadă de două săptămâni. Apoi, când această perioadă a expirat, se estimează că aproximativ 12.000 de școli au reluat predarea în format online, iar, 3,5 milioane de elevi începuseră din nou să învețe, atât cât puteau.
The Guardian notează că experții “sunt de acord că educația poate juca un rol pozitiv pentru copiii afectați de război, ameliorând impactul psihologic al conflictului armat, prin rutină și stabilitate”. ȘI dă în acest sens exemplul unei profesoare dintr-o localitate rurală din vestul țării, care se întâlnește fizic cu elevii ei la biblioteca școlii, unde se joacă diverse jocuri de societate. Aceeași profesoară le citește unora dintre elevii săi seara, pe Zoom – iar la aceste sesiuni participă inclusiv copii care s-au refugiat în țările europene, dornici să vadă fețe cunoscute de acasă.
Un alt exemplu este al unei profesoare care a plecat, la începutul invaziei, din localitatea sa de lângă Kiev pentru a fi alături de familie în vestul țării, unde a adunat o echipă de voluntari care să organizeze jocuri, activități artistice și petreceri pentru copiii din zonă, foarte mulți dintre ei refugiați. Publicația povestește cum ea interacționează cu cei mici în diverse jocuri, dar și cum prezența războiului se face mereu simțită: “Un băiat pe nume Iegor – spune profesoara – a desenat o casă și, apoi, a spus: ‘oh, cred că eu nu mai am casă, pentru că au bombardat-o. E greu să auzi astfel de lucruri”.
Materialul citat prezintă și situații de adolescenți ale căror planuri privind educația au fost date peste cap de război. Este dat exemplul unui tânăr dintr-o localitate afectată de conflict, de lângă Kiev, care se pregătea de sfârșitul liceului și care dorea să se înscrie la o facultate de jurnalism, dar ale cărui planuri au fost date peste cap și nu mai știe ce-i pregătește viitorul. Când au început bombardamentele și au trecut coloanele militare rusești, s-a adăpostit împreună cu bunica lui într-un beci, de unde a comunicat prin mesaje pe telefon cu profesoara lui de biologie, care i-a ajutat să fugă de acolo. El nu a reușit, însă, să o ajute pe bunica sa să ajungă la Kiev, așa cum aranjase, deoarece o rachetă rusă a lovit casa în care se afla aceasta.
Profesoara care l-a ajutat pe băiat povestește că școala din localitatea ocupată de ruși a fost parțial distrusă, iar forțele rusești au stabilit o bază acolo, devastând clasele și scriind pe pereți “Rusia, țara noastră iubită”.
The Guardian dă și un exemplu de elevă ajunsă să învețe la o școală bine dotată și cu o comunitate primitoare, din Polonia. Eleva, ajunsă în țara vecină cu un tren supraaglomerat, ce-i amintea de filmele despre foametea cauzată de Stalin în anii ’30, a fost primită într-o școală poloneză “ca o poză frumoasă”, cu bazin de înot, sală de sport încăpătoare, clase “cool” și profesori binevoitori. Nimic nu i-a putut elimina, însă, sentimentul de nesiguranță și teama pentru tatăl său sau pentru bunica sa, cu care n-a mai intrat în contact de săptămâni. Și se simte vinovată că este în siguranță în Polonia, în timp ce familia sa se ascunde într-o pivniță.
Photo © Yaroslav Veretin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
