Consiliere vocațională pentru elevii din ciclul gimnazial și extinderea învățării bazate pe practică, pentru o mai bună tranziție de la școală la piața muncii – Recomandările OCDE

Consilierea vocațională timpurie, încă din ciclul gimnazial, și extinderea învățării bazate pe practică sunt două dintre măsurile-cheie recomandate de OCDE pentru a sprijini o tranziție mai eficientă a tinerilor de la școală la piața muncii, în contextul modernizării învățământului profesional și tehnic – aceastea sunt câteva dintre recomandările cuprinse în raportul OCDE privind educația și competențele în România.

Documentul publicat de OCDE – organizație la care România este în plin proces de aderare – include exemplul Olandei, care oferă elevilor posibilitatea să aleagă dintre mai multe traiectorii educaționale, apoi oferă recomandări pentru sistemul de învățământ din România.

Exemplul Olandei de traiectorii vocaționale diferențiate

„Programele de învățământ profesional și tehnic (VET) din Țările de Jos sunt oferite la niveluri gimnaziale, liceale și terțiare. Elevii pot alege dintr-o gamă largă de traiectorii, care pun accente diferite pe disciplinele practice și pe aranjamentele de muncă.

Calificările profesionale de nivel liceal (MBO) pot fi obținute fie printr-o rută bazată pe școală, care include un stagiu de practică (între 20% și 60% din învățare are loc la locul de muncă), fie printr-o rută bazată pe muncă (peste 60% din învățare se desfășoară la locul de muncă). Această abordare oferă o ofertă mai largă, ceea ce poate fi benefic pentru regiunile economice mai slabe sau în timpul recesiunilor, când este dificil să se obțină ucenicii.

Există multe rute de progres după învățământul secundar superior. Educația postliceală neterțiară (MBO 4) (ISCED 4) urmează, în general, un curriculum axat pe intrarea pe piața muncii, dar oferă și o cale spre învățământul superior. Învățământul profesional superior (HBO) (ISCED 5) constă într-un program de doi ani care conduce la o diplomă de asociat. Deoarece programele de diplomă de asociat corespund în mare măsură cu prima jumătate a programelor de licență profesională, absolvenții au oportunitatea de a urma încă doi ani pentru a obține diploma completă de licență profesională. O parte semnificativă dintre absolvenții postliceali neterțiari accesează un program HBO: în anul 2020-2021, 44% au început un curs HBO”.

Principalele recomandări pentru România:

Recomandările OCDE includ diversificarea și flexibilizarea traseelor educaționale, mai multă practică, consolidarea orientării și consilierii în carieră și promovarea învățării pe parcursul vieții.

”România recunoaște că reforma învățământului secundar superior va necesita o revizuire a modului în care este evaluată și certificată învățarea. Programul România Educată și-a propus reformarea sistemului actual de examinare, adoptând o abordare mai flexibilă și modulară, adaptată nevoilor elevilor de pe orice traiectorie. Acesta este un pas pozitiv, întrucât actualul sistem de evaluare nu este nici bine aliniat la curriculum, nici conceput pentru a încuraja și recunoaște diversitatea traseelor educaționale pe care România dorește să le dezvolte”, este menționat în document.

Dezvoltarea planurilor pentru examene de absolvire adaptate fiecărei traiectorii, asigurându-se totodată că toate certificatele au aceeași valoare în cadrul național al calificărilor. Noua Lege din 2023 prevede revizuirea structurii Bacalaureatului, pentru a o adapta mai bine la diferitele trasee din învățământul secundar superior. Elevii din filiera VET vor fi evaluați la discipline relevante pentru specializarea lor. Aceste eforturi sunt un pas către recunoașterea competențelor specifice ale elevilor din VET și le oferă o șansă mai echitabilă de a accede la învățământul terțiar. În Franța, de exemplu, elevii pot susține Bacalaureatul general, tehnic sau profesional, toate fiind la același nivel în cadrul național al calificărilor, deși conținutul și evaluarea sunt diferite.
Definirea unui set de discipline comune de examen: Multe țări au stabilit un nucleu comun de discipline pentru toți elevii care susțin același tip de certificat, de regulă matematica și limba națională, permițând în același timp o anumită alegere. Alegerea trebuie să fie limitată, pentru a permite aprofundarea, dar suficientă cât să asigure o bază educațională solidă și să țină cont de interesele elevilor.
Permite elevilor să aleagă discipline pentru calificări avansate: Aceasta oferă tuturor elevilor posibilitatea de a-și certifica competențele în funcție de programul urmat și de planurile de viitor. De exemplu, „Leaving Certificate” din Irlanda oferă trei niveluri în discipline precum irlandeza și matematica, pentru a corespunde aspirațiilor variate ale elevilor.
Includerea unor probe evaluate în școală sau, în cazul VET dual, la locul de muncă: Acestea pot include portofolii, proiecte, eseuri sau rapoarte. Aceste forme alternative pot evalua competențe importante care nu pot fi măsurate printr-un examen scris tradițional – cum ar fi colaborarea, rezolvarea de probleme și creativitatea.

Pe lângă un examen de absolvire valorizat, cele mai multe sisteme oferă și certificate profesionale elaborate împreună cu partenerii din industrie. Acest lucru se întâmplă și în România. Continuarea acestor certificări, alături de examenul centralizat, este importantă pentru facilitarea tranziției către piața muncii sau alte forme de formare profesională. Aceasta contribuie la construirea unor traiectorii de dezvoltare a competențelor mai solide și diverse, care permit dobândirea treptată și flexibilă a noilor calificări, de la învățământul secundar superior până la învățământul terțiar și formarea adulților.

Sprijinirea învățământului dual în regiunile dezavantajate și asigurarea calității

Eforturile de a îmbunătăți formarea profesională inițială (IVET) în România prin implementarea programelor duale, care includ mai multă învățare la locul de muncă, sunt promițătoare. Dovezile arată că învățarea bazată pe muncă reduce rata de abandon școlar și facilitează tranziția către piața muncii. Totuși, provocarea constă în extinderea acestui model și în motivarea companiilor – mai ales din zonele rurale și defavorizate – să ofere oportunități de formare de calitate.

Implementarea învățării la locul de muncă implică echilibrarea valorii aduse de ucenic companiei cu costurile suportate. În România, actorii din domeniu au exprimat îngrijorări privind reticența firmelor de a investi în formarea elevilor, deoarece nu există garanția că aceștia vor accepta ulterior un loc de muncă în companie. Pentru a reduce aceste bariere, Ministerul Educației oferă burse profesionale și stimulente financiare companiilor – inclusiv facilități fiscale și sprijin pentru acoperirea cheltuielilor de formare.

Dincolo de costuri, există și alte provocări în adoptarea VET dual, mai ales în zonele rurale. Școlile duale din aceste zone nu pot oferi aceeași diversitate curriculară ca școlile urbane și întâmpină dificultăți în a găsi suficienți parteneri economici. Planul guvernamental de a dezvolta 29 de campusuri regionale care vor reuni educația profesională duală la nivel secundar, postliceal și terțiar este un pas pozitiv. Aceste campusuri integrate fac parte din peisajul sistemelor VET dezvoltate, precum cele din Austria și Germania. Ele ar putea oferi elevilor din zonele rurale acces la cursuri susținute de universități sau colegii postliceale, inclusiv în format hibrid. De asemenea, pot găzdui platforme de cooperare pentru angajatori la nivel regional și sectorial. Aceste platforme pot oferi companiilor un punct unic de contact pentru colaborarea cu toți furnizorii de educație profesională din regiune.

Problemele logistice privind transportul între școli și locurile de muncă trebuie, de asemenea, abordate, mai ales dacă elevii trebuie să parcurgă distanțe mari. Unele țări, precum Norvegia, structurează uceniciile în doi ani de școală și doi ani de muncă pentru a reduce necesitatea deplasărilor. Irlanda și Canada folosesc, de asemenea, faze mai lungi, alternante, între colegiu și locul de muncă – un model potrivit pentru contextul rural al României.

În cele din urmă, asigurarea calității în programele VET pe măsură ce acestea se extind presupune formarea și sprijinirea companiilor pentru a putea oferi învățare la locul de muncă. Instructorii VET din companii aduc cunoștințe actuale din industrie, dar pot duce lipsă de abilități pedagogice. Acest lucru este și mai accentuat în întreprinderile mici din zonele rurale. Este esențial ca măsurile de formare și sprijin să fie disponibile și accesibile pentru instructorii din aceste firme mici.

România face deja progrese, cu proiecte-pilot în 29 de campusuri duale care includ buget pentru formarea instructorilor din companii. Pe măsură ce aceste eforturi avansează, România ar putea învăța din experiența țărilor OCDE cu sisteme VET dezvoltate, cum ar fi Germania și Norvegia. În Germania, o „Ordonanță privind aptitudinile formatorilor” definește competențele pedagogice și profesionale necesare. Companiile trebuie să demonstreze că cel puțin un angajat este calificat pentru formarea ucenicilor. În Norvegia, Direcția pentru Educație oferă gratuit resurse online pentru instructorii din companii, iar agențiile de formare a ucenicilor – organizații fondate de companii – asistă IMM-urile cu sarcini de supraveghere și administrative”, sunt recomandările din documentul OCDE.

Documentul integral:

Raport OECD Descarcă fișier

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.