Creierul poate modula intensitatea durerii, amplificând-o sau diminuând-o – studiu publicat în Cell Reports

Foto: Pixabay.com
Percepţia durerii este esenţială pentru supravieţuire, însă intensitatea ei poate fi amplificată sau diminuată, arată un studiu realizat în SUA şi publicat marți în jurnalul știinţific american Cell Reports. Tema cercetării a fost aprofundarea mecanismelor creierului responsabile de modularea acestei senzaţii, relatează Agerpres, care scrie pe larg despre concluzii studiului.

Încercând să înţeleagă mai bine mecanismele creierului responsabile de modularea durerii, cercetătorii au ca obiectiv final descoperirea unor tratamente care vizează doar formele de durere inutile.

Reacţia sănătoasă este: simţiţi durere, aceasta vă transmite că ceva nu este în regulă, sunteţi trataţi, iar durerea dispare“, a explicat Yarimar Carasquillo. Autoarea principală a studiului, cercetătoarea de la Centrul Naţional pentru Sănătate Complementară şi Integrativă (NCCIH) a declarat pentru AFP că, “în cazul durerii cronice, acest lucru nu se întâmplă, sistemul este blocat. Dacă putem identifica ce anume blochează sistemul, putem inversa fenomenul“.

Studiul publicat marţi în jurnalul ştiinţific american Cell Reports s-a concentrat pe circuitul din creier responsabil de amplificarea sau diminuarea semnalelor de durere. Cercetarea compară acest mecanism cu modul în care un termostat controlează temperatura dintr-o locuinţă, scrie Agerpres.

Yarimar Carasquillo a precizat că regiunea responsabilă de acest mecanism este amigdala centrală, o structură cerebrală esenţială în decodarea emoţiilor. Potrivit studiului, amigdala centrală pare să joace un rol dublu.

În urma studiilor pe şoareci de laborator, Yarimar Carasquillo şi colegii au descoperit că activitatea din neuronii care exprimă protein-kinaza C-delta amplifică durerea, în timp ce neuronii care exprimă somatostatinul inhibă lanţul de transmitere în nervii utilizaţi pentru a comunica durerea.

Amigdala centrală nu este în totalitate responsabilă de gestionarea durerii. Rolurile sale sunt, de exemplu, să răspundă la stresul sau anxietatea ce amplifică durerea, sau să contribuie la concentrarea asupra unei sarcini care distrage atenţia persoanei şi reduce percepţia durerii.

Percepţia durerii poate fi un avertisment important semnalând persoanei respective că are nevoie de ajutor, de exemplu pentru persoanele cu apendicită sau criză cardiacă. Persoanele care se nasc cu insensibilitate la durere nu realizează adesea gravitatea rănilor pe care le au şi, prin urmare, prezintă un risc mai mare de deces.

Totuşi, nu toate senzaţiile de durere sunt utile. Conform unui sondaj din 2012, aproximativ 11% dintre adulţii americani simt dureri fizice în fiecare zi. Acesta conduce adesea la dependenţa de analgezice puternice, cum ar fi substanţele opioide, sau la tentative de automedicaţie cu produse contrafăcute sau ilegale, ce conţin din ce în ce mai mult fentanil, un opiaceu de sinteză extrem de puternic şi de periculos.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Guvernul legalizează mita la concursurile pe posturi în universități: Evaluatorii pot fi profesori sau cercetători care au beneficiat de foloase din partea candidaților

Profesorii universitari și cercetătorii își pot evalua de acum înainte asociații din firme și șefii din proiectele europene, la concursurile pe post organizate de universități. Cel mai grav este că…
Vezi articolul

Profesorii şi ceilalţi bugetari “pot fi ȋndreptățiţi la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%” după trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018 – Studiu publicat în Revista Română de Statistică

“Personalul plătit din fonduri publice poate fi ȋndreptățit la solicitarea diferențelor salariale ȋn procent de 21%”, arată un studiu care analizează conflictele de muncă privind aplicarea Legii salarizării în sectorul…
Vezi articolul

“Avem deja multe institute și puțini cercetători” – Reacție dură a conducerii Universității Babeș-Bolyai, la institutele de cercetare propuse de ministrul Fondurilor Europene

“Avem deja multe institute și puțini cercetători”. Avertismentul vine de la cea mai mare instituție de învățământ superior din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care într-un comunicat oficial semnat de…
Vezi articolul