Măsurile de izolare repetate, incertitudini cu privire la viitor… Criza provocată de pandemia de COVID-19 a înregistrat o creştere fără precedent a episoadelor depresive în rândul tinerilor în Franţa, o tendinţă care riscă să marcheze o întreagă generaţie, potrivit unui studiu publicat marţi de Agenţia franceză de sănătate publică, relatează AFP, conform Agerpres.
„Izolarea m-a schimbat”, a declarat Antoine, un student în vârstă de 20 de ani, care continuă tratamentul cu antidepresive la trei ani după debutul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19.
Tânărul – care nu a dorit să-şi facă public numele de familie – s-a confruntat cu o situaţie în care numeroase persoane de aceeaşi vârstă s-au regăsit, potrivit studiului care a fost realizat pe baza unor chestionare în rândul a circa 25.000 de francezi selectaţi aleatoriu şi care a măsurat frecvenţa episoadelor depresive în rândul populaţiei în 2021.
De 20 de ani, studii similare au fost realizate cu regularitate în Franţa, precedentul datând din 2017, conform Agerpres.
În ultimii doi, afectaţi de pandemia de COVID-19, cazurile de depresie au cunoscut o creştere fără precedent, concluzie care confirmă rezultatele altor studii efectuate în străinătate.
Această creştere afectează întreaga populaţie franceză, dar mai ales tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani. În rândul acestora, proporţia episoadelor depresive aproape s-a dublat, afectând aproximativ o cincime dintre cei chestionaţi.
Conform Agerpres, luni, Centrele pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC) din Statele Unite au tras un semnal de alarmă în legătură cu cifre foarte îngrijorătoare privind sănătatea mintală a elevilor de liceu, în special a fetelor tinere. Aproape o treime dintre ele (30%) s-au gândit la sinucidere în 2021 (comparativ cu 19% în 2011).
Este imposibil, desigur, să se stabilească în fiecare caz o legătură precisă cauză-efect între criza COVID-19 şi apariţia depresiei, mai ales că motivele care declanşează această boală au la bază factori multipli, care variază de la istoricul personal al pacientului până la fiziologia acestuia.
Însă, în general, „stresul cauzat de COVID-19 şi restricţiile impuse pentru controlul acestei boli par să fie una dintre principalele ipoteze care explică această creştere”, au afirmat autorii acestui studiu, potrivit sursei citate.
Enguerrand du Roscoat, unul dintre autorii studiului, specialist în probleme legate de sănătate mintală în cadrul Agenţiei franceze de sănătate publică, a avansat, de asemenea, alte ipoteze: precaritatea financiară, izolarea în locuinţe adesea foarte mici, precum şi o formă de vinovăţie în faţa epidemiei. „Tinerii au fost cam arătaţi cu degetul pentru că doreau să iasă în oraş, îmbolnăvindu-se în număr mai mare şi putând constitui astfel un pericol”, a explicat Roscoat.
Alexa Stănescu
Redacția
Ioana Nicolescu
