Cum arată structura unei școli gimnaziale din Franța, văzută de o profesoară din România într-un proiect Erasmus: Directorul nu are ore de predare, se ocupă doar de management și nu trebuie să fie neapărat profesor, sunt doi consilieri principali pe educație, șapte asistenți educaționali, psiholog școlar, asistent social, infirmieră, profesor documentarist, profesor de sprijin

Directorii de școli din Franța nu predau deloc și se ocupă exclusiv de management, iar instituțiile sunt susținute de echipe administrative și educaționale extinse, cu roluri clar definite pentru disciplină, sprijin și funcționare zilnică, arată observațiile unei profesoare din România, realizate într-o școală gimnazială din Troyes, Franța. Este vorba despre profesoara Mariana Ciupu, director adjunct la Școala Gimnazială nr. 4 Suceava, care a participat la o mobilitate Erasmus+ la Collège Marie Curie din Troyes și a analizat modul de organizare al sistemului francez, pe baza observației directe, într-un material transmis redacției Edupedu. 

„În Franța, fiecare nivel de învățământ este organizat în instituții distincte”, notează profesoara, care descrie colegiul în care a fost în vizită și care are aproximativ 900 de elevi și 80 de cadre didactice, care funcționează într-un campus educațional modern, organizat pe mai multe corpuri de clădire. 

Unul dintre cele mai importante elemente este structura administrativă extinsă. „Cadrele didactice sunt sprijinite de o structură administrativă și educațională consistentă: un director principal, două directoare adjuncte, doi consilieri principali pe educație, șapte asistenți educaționali care se ocupă de supravegherea și disciplina elevilor, secretariatul direcțiunii, secretariat general, secretariat financiar, psiholog școlar, asistent social, infirmieră, profesor documentarist și opt agenți tehnici și de curățenie”. 

Spre deosebire de România, conducerea școlii are un rol exclusiv managerial. „O particularitate importantă a sistemului francez este faptul că directorii sunt complet exonerați de activitatea de predare și se dedică exclusiv managementului instituției”, subliniază Mariana Ciupu. Mai mult, accesul la funcție nu este condiționat de experiența didactică: „în Franța nu este obligatoriu ca directorii să fi fost anterior profesori”. 

Un rol esențial îl are structura „Vie scolaire”, distinctă de corpul profesoral. „Consilieri educativi care nu sunt profesori de predare, au un rol esențial în monitorizarea prezenței elevilor, gestionarea comportamentului și menținerea climatului educațional”, arată profesoara. 

În cazul problemelor de disciplină sau frecvență, elevii sunt chemați direct la acest birou, inclusiv prin anunțuri audio în școală.

Sistemul oferă suport consistent elevilor, atât educațional, cât și social. „Școlile franceze beneficiază de cabinet medical și infirmierie, psiholog școlar, asistent social și consilieri educaționali”, iar elevii cu dificultăți pot fi integrați în clase mai mici sau sprijiniți individual. 

Există inclusiv măsuri pentru orientare profesională timpurie, iar unii elevi pot învăța meserii încă din gimnaziu.

Digitalizare completă și birocrație redusă

Un alt element diferit observat de cadrul didactic este digitalizarea. „Profesorii nu lucrează cu dosare pe hârtie ci folosesc un cont profesional personal”, prin care sunt gestionate toate informațiile despre elevi: note, absențe, observații și statistici. Sistemul permite o monitorizare constantă a progresului și o comunicare eficientă între profesori și conducere.

Reguli stricte și sancțiuni graduale

Disciplina este tratată riguros, cu reguli clare și consecințe proporționale. „Sancțiunile sunt graduale și proporționale cu gravitatea și frecvența abaterilor”, iar în cazuri mai grave elevii pot fi suspendați temporar de la cursuri și trimiși la studiu individual supravegheat. 

Accentul este pus pe responsabilizare, spune profesoara, „sistemul pune accent pe responsabilizare personală, reabilitare școlară, comportament adecvat, perseverență și prevenirea bullying-ului”. 

La finalul gimnaziului, elevii susțin examenul național Brevet, iar performanța școlilor este monitorizată. „Unitățile de învățământ trebuie să mențină o rată de promovabilitate de minimum 80%”, altfel sunt aplicate măsuri de remediere. 

Repartizarea la liceu se face printr-o platformă digitală, care ia în calcul rezultatele școlare, opțiunile elevului și ale familiei și alți factori relevanți.

O cultură școlară orientată spre valori și performanță

Spațiul școlii reflectă valorile promovate. „La aviziere sunt expuse mesaje educative și exemple de bune practici”, inclusiv „copacul perseverenței”, unde elevii își exprimă motivația și progresul. Școala promovează, de asemenea, educația pentru sănătate, gândirea critică, combaterea dezinformării și valorile democratice.

„Mobilitatea a oferit repere concrete despre management instituțional, digitalizare, disciplină, incluziune, orientare școlară și cultura organizațională a unei școli franceze”, scrie profesoara Mariana Ciupu. 

Redăm articolul integral transmis redacției:

„Mediul educațional al gimnaziului francez: observații realizate în cadrul unei mobilități Erasmus la Collège Marie Curie din Troyes 

O mobilitate Erasmus care a îmbinat învățarea, interculturalitatea și observarea directă a sistemului școlar francez 

În perioada 30 martie – 3 aprilie 2026, cinci elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 4 Suceava, Mihaela Anastasia și Ștefania, din clasa a VI-a, David, din clasa a V-a, și Luca din clasa a VII-a, au participat la o mobilitate de grup Erasmus+ pentru elevi, desfășurată la Collège Marie Curie din Troyes, Franța. Elevii au fost însoțiți de profesoara de limba franceză și limba engleză Mariana Ciupu și de profesoara pentru învățământ primar Ioana Gontariu. Activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului Erasmus nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000338385, derulat sub egida acreditării Erasmus, în domeniul Educație școlară, coordonat de Mariana Ciupu, director adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 4 Suceava. 

Această mobilitate a fost posibilă datorită colaborării dintre Școala Gimnazială nr. 4 Suceava și Academia INSPE din Reims, Franța, instituție reprezentată de rectorul Frédéric Castel. Parteneriatul dintre cele două instituții nu este unul recent, ci s-a consolidat în timp, școala suceveană primind timp de trei ani consecutivi studente ale INSPE Reims pentru desfășurarea practicii pedagogice. La Collège Marie Curie din Troyes, instituție reprezentată de directorul Denis Jourdain-Auvray, programul educațional al mobilității a fost organizat și coordonat de Mariana Ciupu, în colaborare cu Jérémie Pointu, profesor de istorie-geografie la Collège Marie Curie, formator și referent gradul I la INSPE Reims, departamentul Istorie-Geografie, responsabil coordonator al centrului INSPE din Troyes și autor și coordonator de lucrări educaționale pentru editura Nathan. 

Pe parcursul celor cinci zile, elevii au participat la lecții și activități tematice centrate pe dezvoltarea durabilă, în care au fost integrate discipline precum istoria, geografia, matematica, științele, muzica, limba engleză și limba franceză. În același timp, mobilitatea a avut și o importantă componentă culturală și civică. Participanții au explorat orașul Troyes, au vizitat Musée des arts modernes și Maison des outils et de la pensée ouvrière, unde au luat parte la ateliere, iar la Paris au observat exemple concrete de soluții urbane sustenabile, au vizitat principalele obiective culturale și turistice și au discutat despre felul în care marile orașe pot deveni mai prietenoase cu mediul. 

Programul a inclus și activități extracurriculare menite să le ofere elevilor o perspectivă mai largă asupra societății franceze și asupra contextului internațional actual. Un moment aparte a fost întâlnirea cu locotenent-colonelul Monnier, care le-a prezentat elevilor misiunile actuale de apărare ale Franței și rolul instituțiilor militare în menținerea securității și stabilității europene. În cadrul acestei întâlniri, elevii au aflat că aproximativ 500 de militari francezi sunt detașați anual în România pentru a participa la exerciții de antrenament în cadrul NATO. Totodată, li s-a vorbit despre operațiunea Orion 26, prezentată drept cel mai amplu exercițiu militar de apărare organizat de Franța împreună cu aliații NATO de la sfârșitul Războiului Rece. La finalul mobilității, elevii au vizitat și principalele obiective culturale din Paris, experiență care le-a oferit ocazia de a înțelege mai bine patrimoniul istoric și cultural al capitalei Franței și valorile culturale europene. 

Prin participarea la această mobilitate, elevii și-au dezvoltat competențele lingvistice în limbile franceză și engleză, abilitățile interculturale, spiritul de echipă și responsabilitatea față de mediul înconjurător. Experiența a reprezentat o oportunitate valoroasă de învățare într-un context european și a contribuit la formarea unor tineri mai deschiși spre cooperare, diversitate culturală și valori europene. 

Organizarea instituțională și infrastructura școlii gimnaziale franceze 

În Franța, fiecare nivel de învățământ este organizat în instituții distincte. Collège Marie Curie din Troyes este o școală gimnazială de stat care școlarizează aproximativ 900 de elevi și are 80 de cadre didactice cu normă întreagă, cu program de lucru în școală între orele 9 și 18. Cadrele didactice, titulari și contractuali cu contracte de un an, sunt sprijinite de o structură administrativă și educațională consistentă: un director principal, două directoare adjuncte, doi consilieri principali pe educație, șapte asistenți educaționali care se ocupă de supravegherea și disciplina elevilor, secretariatul direcțiunii, secretariat general, secretariat financiar, psiholog școlar, asistent social, infirmieră, profesor documentarist, un asistent educațional responsabil cu împrumuturile de carte, un profesor de sprijin pentru elevii cu CES, o persoană la recepție pentru primirea și orientarea vizitatorilor și opt agenți tehnici și de curățenie. 

Unitatea este organizată sub forma unui campus educațional situat la periferia orașului, cu o arhitectură inspirată din campusurile școlare americane. Spațiul este împărțit în mai multe corpuri de clădire, care includ săli de clasă numeroase, laboratoare, sală de sport, sală polivalentă, spații administrative, spațiu de lucru pentru profesori, zonă de relaxare pentru personal și cantină, aceasta fiind un serviciu externalizat. 

Conducerea școlii este asigurată de un director numit „Principal”, sprijinit de două directoare adjuncte, fiecare cu atribuții bine delimitate. Una dintre acestea se ocupă de centralizarea și validarea cererilor de burse, ulterior procesate de instituția națională CAF (Caisse d’Allocations Familiales), iar cealaltă coordonează integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale și a celor proveniți din medii defavorizate. O particularitate importantă a sistemului francez este faptul că directorii sunt complet exonerați de activitatea de predare și se dedică exclusiv managementului instituției. De asemenea, în Franța nu este obligatoriu ca directorii să fi fost anterior profesori. Un exemplu relevant este acela al uneia dintre directoarele adjuncte, care ocupase anterior funcția de CPE – Conseiller Principal d’Éducation, responsabilă de viața școlară și disciplina elevilor. 

Un element specific sistemului francez este biroul „Vie scolaire”, format din consilieri educativi care nu sunt profesori de predare, dar care au un rol esențial în monitorizarea prezenței elevilor, gestionarea comportamentului și menținerea climatului educațional. Atunci când este nevoie de 

clarificarea unei situații privind comportamentul sau frecvența școlară, elevii sunt anunțați nominal prin difuzorul școlii să se prezinte la acest birou. 

În școală funcționează și CDI – Centre de Documentation et d’Information, echivalentul unei biblioteci școlare moderne. Aici elevii au acces la resurse educaționale și materiale de documentare, la calculatoare conectate la internet și la spații de lectură. Centrul este deservit de trei angajați specializați, iar profesorul documentarist, care are și normă de predare, coordonează proiecte și concursuri educaționale și sprijină elevii în activități de informare și cercetare. 

Deschiderea conducerii școlii și dialogul profesional 

Un aspect remarcat în mod deosebit în timpul mobilității a fost deschiderea conducerii instituției și eleganța socială manifestată în relațiile profesionale. Directorul Denis Jourdain-Auvray s-a arătat disponibil pentru dialog și interesat de sistemul educațional românesc, adresând întrebări despre activitatea didactică și managerială din România și despre contextul actual al educației. Totodată, acesta și-a exprimat disponibilitatea de a continua colaborarea instituțională și de a dezvolta noi parteneriate. 

La rândul său, profesorul Jérémie Pointu a manifestat interes pentru activitatea educațională din România și pentru proiectele implementate aici. În cadrul discuțiilor a fost abordată și tema resurselor umane din educație. Directorul școlii s-a declarat surprins de amploarea reducerilor de personal din sistemul educațional românesc și a menționat că, în Franța, numărul posturilor desființate în ultimii ani a fost de aproximativ 3000 la nivel național. 

Management școlar digitalizat, cu birocrație redusă 

Un alt element distinctiv observat în sistemul educațional francez este gradul ridicat de digitalizare a managementului școlar. Profesorii nu lucrează cu dosare pe hârtie pentru evidența activității elevilor sau pentru comisii, ci folosesc un cont profesional personal pe domeniul instituției educaționale de care aparține școala, în acest caz Académie INSPE de Reims, structură comparabilă, într-o anumită măsură, cu inspectoratul școlar din sistemul românesc. 

Prin intermediul acestei platforme digitale sunt administrate informațiile privind parcursul școlar al elevilor. Profesorii introduc notele, observațiile referitoare la progresul și comportamentul elevilor, datele privind frecvența școlară și diverse statistici legate de evaluări și examene. Sistemul permite o monitorizare constantă a progresului școlar și facilitează comunicarea între cadrele didactice și conducerea școlii. În Franța, notarea elevilor se face pe o scară de la 1 la 20. Profesorii principali au și responsabilitatea de a realiza o documentație sintetică și minimală pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, astfel încât aceștia să poată beneficia de măsuri adecvate de sprijin educațional. 

Disciplina școlară și responsabilizarea elevilor 

În școlile franceze funcționează un sistem riguros de monitorizare și sancționare a abaterilor disciplinare, consemnate într-un carnet al elevului. Printre abaterile frecvente se numără absenteismul nemotivat, întârzierile la ore, neefectuarea temelor, utilizarea telefonului mobil în timpul programului școlar sau perturbarea activității didactice. 

Sancțiunile sunt graduale și proporționale cu gravitatea și frecvența abaterilor. Acestea pot merge până la suspendarea temporară de la cursuri, elevii desfășurând în acest timp studiu individual într-o sală specială, sub supravegherea unui consilier educativ. Cu cât abaterile sunt mai grave și mai repetate, cu atât perioada de suspendare de la ore și de studiu individual monitorizat poate fi mai mare. Sistemul pune accent pe responsabilizare personală, reabilitare școlară, comportament adecvat, perseverență și prevenirea bullying-ului, mai mult decât pe un discurs centrat exclusiv pe concepte de tip „stare de bine”. 

Sprijinul socio-emoțional este asigurat instituțional prin cabinetul de psihologie, asistentul social și compartimentul de infirmierie, care oferă suport elevilor atunci când este necesar. Un detaliu interesant al vieții școlare este faptul că pauza este anunțată printr-un scurt acord muzical. În spațiul școlii sunt afișate și mesaje de educație pentru sănătate, de exemplu informații despre stilul de viață sănătos și riscurile consumului excesiv de zahăr. Totodată, la avizier este afișat un număr de telefon dedicat elevilor care se confruntă cu gânduri suicidare, astfel încât aceștia să poată solicita consiliere și sprijin specializat. 

Evaluarea, performanța academică și orientarea către liceu 

La finalul gimnaziului, elevii susțin examenul național Brevet, care cuprinde probe scrise și orale la limba franceză, matematică, istorie, geografie, educație civică și științe. Performanța școlilor este urmărită la nivel instituțional, iar unitățile de învățământ trebuie să mențină o rată de promovabilitate de minimum 80%; dacă acest prag nu este atins, sunt aplicate măsuri de remediere educațională. 

Promovarea examenului nu condiționează în mod direct accesul în învățământul liceal, care se realizează în funcție de circumscripție și de interesele de învățare ale elevului. Profesorul principal și consilierii de orientare formulează o propunere de orientare, iar familia își exprimă opțiunea. Repartizarea în licee se face printr-o platformă digitală care ia în calcul media și rezultatele școlare, competențele evaluate de-a lungul gimnaziului, opțiunile elevului și ale familiei, circumscripția și, uneori, priorități locale. Elevii introduc mai multe opțiuni de liceu și specializări, iar algoritmul realizează repartizarea. Există și proceduri de selecție pentru anumite licee tehnologice foarte căutate, pentru unele licee profesionale și pentru anumite specializări, precum aeronautică, design sau hotelărie. 

Tot în zona performanței academice merită menționat faptul că, în Franța, elevii pot obține recunoaștere la nivel înalt prin „Concours général”, un concurs național prestigios și gratuit, comparabil, într-o anumită măsură, cu olimpiadele naționale din România, care îi premiază pe cei mai buni elevi ai țării la diferite discipline. 

Clasele de gimnaziu au, în general, maximum 25 de elevi, iar norma profesorilor din Franța este de 18 ore de predare pe săptămână. 

Incluziune și orientare profesională 

Sistemul francez acordă o atenție deosebită elevilor cu oportunități reduse sau cu dificultăți de învățare. Aceștia pot fi orientați către clase cu efective mai mici, de aproximativ 16 elevi, în care accentul cade pe formarea profesională și pe învățarea unei meserii în cadrul școlii. La Collège Marie Curie din Troyes există, de exemplu, posibilitatea formării în domeniul gastronomiei. 

Elevii cu cerințe educaționale speciale și dizabilități severe beneficiază de sprijinul profesorului de sprijin, care îi poate însoți în activitățile școlare. În plus, pe ușile birourilor și sălilor este inscripționată și denumirea în alfabetul Braille, pentru persoanele cu deficiențe de vedere. 

În timpul orelor, elevii au intrat în contact și cu realități socio-economice ale regiunii. Profesorul Jérémie Pointu a explicat, în cadrul unei lecții de istorie-geografie, că la Troyes și în alte localități din Franța există o nevoie acută de personal calificat în domeniul medical, zona fiind descrisă drept un veritabil „deșert medical”. În acest context, statul încearcă să adopte politici publice menite să atragă personal medical calificat în regiune, fie prin scutirea de impozit pe veniturile medicilor în primii cinci ani de activitate, fie prin oferirea unei locuințe gratuite. 

Susținerea performanței sportive 

Sistemul educațional francez sprijină și elevii care obțin performanțe sportive. Cei care participă la cantonamente sau competiții beneficiază de program școlar adaptat, iar absențele lor nu sunt consemnate atunci când participă la activități oficiale. Astfel, școala încurajează dezvoltarea talentelor individuale. Un exemplu relevant este cazul elevului Mathys Detourbet, care evoluează ca fotbalist la clubul Manchester City. 

Servicii și facilități oferite elevilor 

Școlile franceze pun la dispoziția elevilor o serie de servicii menite să le asigure confortul și sprijinul necesar în viața școlară. Printre acestea se numără cantina școlară, unde costul unei mese este de aproximativ 4,40 euro pentru interni și 6,60 euro pentru externi. De asemenea, unitățile școlare beneficiază de cabinet medical și infirmierie, psiholog școlar, asistent social și consilieri educaționali. 

Cultura instituțională și mesajele educaționale din spațiul școlii 

Holurile școlii reflectă în mod clar valorile promovate de instituție. La aviziere sunt expuse mesaje educative și exemple de bune practici. Un element simbolic este „copacul perseverenței”, pe care elevii afișează mesaje despre efort, motivație și progres personal. La intrare sunt expuse și articole din presa locală despre performanțele sportive ale elevilor sau despre alte realizări și activități extracurriculare, ceea ce contribuie la valorizarea succesului și a implicării elevilor în viața comunității. 

Școlile publice din Franța sunt instituții laice, în care sunt promovate valorile democrației și libertatea de exprimare, principii reafirmate în spațiul public mai ales după evenimentele asociate 

revistei Charlie Hebdo, ale căror ecouri în presă sunt ilustrate la avizierul principal al centrului de documentare și informare al școlii. În același timp, sistemul educațional francez include educația pentru stil de viață sănătos, pentru multiculturalitate, pentru dezvoltare durabilă, pentru identificarea și combaterea fake-news-ului, precum și educația pentru apărare și securitate. În acest cadru, elevii sunt familiarizați cu rolul instituțiilor militare și cu responsabilitățile civice, iar experți din diverse domenii sunt invitați în sala polivalentă pentru a susține prelegeri despre activitatea și profesia lor. 

O experiență relevantă pentru reflecția asupra educației europene 

Mobilitatea Erasmus de la Collège Marie Curie din Troyes a reprezentat nu doar o experiență de învățare pentru elevii din Suceava, ci și o ocazie valoroasă de observare directă a felului în care este organizat și funcționează învățământul gimnazial francez. Dincolo de lecțiile și activitățile tematice, experiența a oferit repere concrete despre management instituțional, digitalizare, disciplină, incluziune, orientare școlară, servicii de sprijin și cultura organizațională a unei școli franceze. În același timp, ea a confirmat importanța mobilităților europene în formarea unor elevi și profesori mai deschiși către cooperare, diversitate culturală și reflecție critică asupra propriului sistem educațional. 

Prof. Mariana Ciupu, Director adjunct Școala Gimnazială nr. 4 Suceava