Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, în contextul proiectelor de planuri-cadru, că „dacă ești un profesor bun, te descurci. Nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore”. Aceasta a precizat că un profesor bun face într-o oră cât face altul în 5 ore.
Mircea Bertea: Ați văzut cu cât interes și cu cât patos a vorbit doamna director aici, ceea ce înseamnă că îi pasă. Vedeți? Asta ne lipsește: pasiunea. Dacă ești un profesor bun, te descurci. Nu mai pui, în primul rând, problema numărului de ore. Dacă ești un profesor bun, într-o oră, faci cât altul în cinci.
Moderatoare: De acord. Pe de altă parte, vă mai ridic o întrebare. Înțelegeți și îngrijorarea acestor oameni pe care sistemul i-a dezamăgit în ultimii 25-35 de ani?
Mircea Bertea: Dar ei nu au dezamăgit sistemul?
Moderatoare: Unii da, alții nu. Sistemul i-a dezamăgit pe toți.
Mircea Bertea: E adevărat, dar, pe de altă parte, n-are rost să ne ascundem după nu știu ce formulări sau teorii. Eu sunt de la un liceu care pregătește învățătorii. Hai să spunem că sunt mai familiarizat cu psihologia și pedagogia decât colegii mei – și poate ați văzut că nu demult am scris, pentru Edupedu.ro, Educația la psiholog, pentru că, dacă ați fost în străinătate, ați văzut cât de mult contează consilierea în orientarea școlară, nu atât examenul cât consilierea. Și mă întorc la ce spuneam. Definiția clasică pe care am trăit-o și o știm noi a profesorului bun – când spun profesor, mă refer la educatoare, învățător, profesor, director – este acel cadru didactic la care te duci la oră, ai înțeles, vii cu lecția învățată 70-80% și nu te superi dacă îți dă și 4 sau 3. Dumneavoastră știți ce probleme mari avem astăzi? Sunt situații în care, pentru nota patru, profesorul este dat în judecată în justiție.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.