Daniel David, explicații despre reforma propusă în învățământul rural: În cazul satelor izolate, școlile care au performanțe slabe se pot conecta online cu școli foarte performante de la orașe / În campusuri rurale copiii ar putea sta de lunea până joia sau vinerea

Ministrul Educației Daniel David a explicat cu exemple concrete cele trei modele de reformă pentru învățământul din mediul rural, propuse în raportul său de diagnoză QX, publicat recent. Într-o intervenție la Europa Liberă România, a spus că în privința campusurilor rurale, va dura „un an-doi construirea lor și după aceea ar putea să dea rezultate în următorii doi-trei ani. Acolo elevii pot locui de luni până joi sau vineri”, propune ministrul. De asemenea, într-o altă intervenție la București FM, Daniel David mai sugerează ca model pentru satele mai izolate, învățământul hibrid, în care „elevii de la o școală cu rezultate slabe din mediul rural să poată face câte o oră cu profesori de la școli performante de la orașe. Automat îl emancipezi, îi dai speranță și crești optimismul”, a spus David.

• Amintim, raportul OCDE privind Educația din România recomandă programele de mentorat pentru cadrele didactice, aplicate prioritar în educația timpurie și școala primară și în zonele rurale, care au cea mai mare nevoie de sprijin

Ministrul Educației Daniel David a explicat în aceste zile în mai multe emisiuni la care a fost invitat, viziunea sa privind dezvoltarea și schimbarea învățământului în mediul rural. El propune trei variante pentru tipuri diferite de situații în care se află școala de la sate: școli aflate foarte departe de centrul comunei, sate izolate sau școli în sate apropiate dar care au foarte puțini elevi.

Ministrul a recunoscut că în mediul rural calitatea învățământului este mult mai slabă. „Toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, nu mai vorbesc dacă iau în calcul și zone defavorizate, ne oprim doar la mediul rural, statistic vorbind, șansa ta de reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare”.

Daniel David propune de exemplu, ca în satele izolate, „școlile care au performanțe slabe să le punem în conexiune cu școli care sunt foarte performante de la orașe”, a spus el în intervenția de la București FM.

„În aceste sate izolate, n-ai cum să duci profesori acolo, nu-i poți încuraja să meargă și să ofere învățământ de calitate”, a spus David într-o intervenție la Europa Liberă.

Despre propunerea de a construi campusuri rurale, ministrul a spus că măsura s-a aplica în cazul satelor care se află la distanță mare de școala din sat. În acest caz nu ar fi avantajoasă investiția în microbuze. Elevii ar putea să locuiască de luni până joi sau vineri în campusuri dotate cu diverse facilități, printre care bazin de înot, teren de sport, mâncare asigurată.

Redăm explicațiile ministrului de la Europa Liberă

Daniel David: Eu m-am gândit, ați văzut că am vorbit pe diverse scenarii. De exemplu, acolo unde satele se află la distanță mare de centrul de comună, acolo n-are sens să gândim prin logica la care avem microbuze și aducem din sate, îi aducem în centru de comună, deoarece drumul e lung și microbuzele după vreme îmbătrânesc, se strică iarna, de obicei se blochează. Am testat lucrul acesta și nu funcționează. Acolo merită să-i aducem în campusuri unde să stea de lunea până joia sau vinerea, dar și weekend pot să plece acasă. Când stau în campusul respectiv, pot să ai un profesor de calitate, au unde să doarmă, au masă asigurată, au infrastructură. Am văzut un astfel de campus, sunt mai multe în țară. Ultimul pe care l-am văzut este cel din Cluj, din Sân Crai, în care dacă mergi să vezi ce au acolo: bazin de înot, teren de sport, arată foarte bine. Este un model.

Andreea Ofițeru, jurnalist: Dar acela a fost făcut cu bani de la primărie sau cu bani privați?

Daniel David, ministrul Educației: A fost cu bani inclusiv din Ungaria, sussținut, dar eu spun că este un model care funcționează, de unde vin sursele, asta este altceva. Noi trebuie să punem banii respectivi, dar modelul funcționează. Doi: Acolo unde satele sunt mai apropiate de centru, acolo n-are sens să ai o școală în centru de comună și încă două în două sate. Acolo trebuie să concentrezi unitățile școlare și acolo poți să ai microbuze care, cum să spun, dacă distanța este de 20 minute. Cu microbuzul îți poți asuma că poți să asigure acest lucru.

Acolo unde statele sunt foarte izolate, mă gândeam, ținând cont totuși de faptul că sistemul de internet, ca să spun așa, în România funcționează bine acolo am putea să gândim în această logică și am dat exemplu: copiii dintr-un sat mai izolat din Munții Apuseni pot să facă școala ora de matematică în același timp cu copiii dintr-o școală bună din București, cu același profesor online, iar după aceea acolo avem profesori, profesor de sprijin sau mediatori, care după ce au învățat lucrurile online, încearcă să le particularizeze într-un învățământ clasic. Eu nu spun că numai cele trei modele sunt posibile. Eu am spus că eu în acest moment nu am putut gândi la cele trei modele, poate sunt și altele, dar noi trebuie să schimbăm învățământul rural, așa cum este acum, repet, cheltuiește resurse, n-ai cum să duci profesori acolo, nu-i poți încuraja să meargă și să ofere învățământ de calitate. 

Daniel David, explicații la Radio Bucuresti FM:

Daniel David: „O altă reformă pe care trebuie să o împingem în față este cea din mediul rural. Avem o fragmentare atât de mare. Ai de obicei unități școlare cu mai puțini copii, având puțini copii, nu pot aduce profesorii de care au nevoie, specialiștii de care au nevoie. Și atunci calitatea educației este mult mai slabă. De fapt, toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, nu mai vorbesc dacă iau în calcul și zone defavorizate, ne oprim doar la mediul rural, statistic vorbind, șansa ta de reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare, în condiții în care aproape jumătate din copiii României se află în mediul rural. Acolo ar trebui începută o astfel de reformă care să presupună campusuri rurale. Construcția lor ar dura, în 4-5 ani ai putea să ai campusuri deja funcționale, concentrări educaționale din mai multe unități școlare care acum sunt împrăștiate și fragmentate. Ai putea să o faci într-un an, doi și după aceea să dea rezultate în următorii doi-trei ani. 

Și un învățământ hibrid, de exemplu, nu văd de ce am putea gândi un model în care ne uităm la școlile care au performanțe slabe din mediul rural și le punem în conexiune cu una sau mai multe școli care sunt foarte performante din mediul urban, în care una să joace rolul de mentor și având conexiune la internet, având digitalizare, orele sau unele ore de pe discipline fundamentale să fie ținute, de exemplu de cel mai bun profesor, matematică de la școala, nu știu care din București și online. Să fie conectați copiii de la școala care este, ca să spun așa, mentorată din Munții Apuseni sau de altundeva, iar după aceea profesorii de acolo sau mediatorii sau profesorii de sprijin, depinde cum o să gândim acest mecanism, să lucreze cu copiii din mediul rural, spre exemplu, pentru a consolida lucrurile care au fost predate. Vă dați seama, un copil dintr-o localitate izolată să știe că săptămâna viitoare are ora de limbă, limba română sau de literatură, sau de matematică sau de chimie cu un profesor foarte cunoscut din România, din București și să se conecteze online, să și să vadă colegi dintr-o școală într-o școală din București. Da, automat îl emancipezi, îi dai speranță și crești optimismul. Se poate schimba acest lucru și asta nici nu constă foarte mult.

(…)

Jurnalist: Până la un învățământ deja așezat pe toate aceste soluții, la nivel de experiment s-a încercat până acum?

Daniel David: Nu specific în acest fel, dar eu știu situații similare. Umblând prin țară, am fost la primari în diverse centre de comună și care mi-au explicat cum au concentrat școlile, care funcționau foarte bine, arătau extraordinar de bine. Mi-a spus un primar: «În satul acela aveam o unitate școlară, cu 10 copii, în alta erau 15, în alta erau trei. Am mers și le-am propus să îi adunăm împreună, să avem nu știu, 50-60 de copii». Atunci începi să ai profesori calificați și îți permiți mai multe lucruri. «Evident că localnicii s-au opus de cele mai multe ori, spunând că numai comuniștii au desființat școli», mi-a spus primarul, și atunci a găsit o soluție în care a zis:« ok, haideți că uite ce încerc să fac, voi îmbunătăți, voi dezvolta unitatea asta școlară pe care o ai aici în sat, dar până atunci, lasă copiii să vină în centrul de comună». Adunându-i pe toți împreună și începând să aibă o calitate mai bună a actului educațional, părinții după aceea au spus, «n-ar putea să rămână acolo? Numai trebuie să vină aici». Prima oară, reflexul este să te opui. Este un model care funcționează”.

Propunerile ministrului din raportul de diagnoză QX, pentru mediul rural

– Acolo unde localitățile sunt apropiate, trebuie făcute concentrări de unități școlare,
în centrul de comună și/sau în una dintre localități.

– Acolo unde localitățile sunt la distanțe mari:

• Trebuie construite campusuri rurale;
• Trebuie realizate concentrările educaționale posibile, în care să se deruleze
  apoi învățământ în format hibrid, cu activități online (copiii având astfel
  acces la resursă umană de calitate și relații cu copii din medii avantajate),
  care apoi sunt detaliate cu ajutorul cadrelor didactice/mediatorilor școlari
• Investiții în educația timpurie în comunitățile din mediul rural, ca măsură de egalizare a șanselor de succes ale copiilor născuți în mediul rural, precum și de reducere a abandonului școlar (ex: construcția de creșe, investiții în formarea de personal specializat în educație timpurie).

Informații de context

Rețeaua școlară din România trebuie reorganizată, cere Raportul OCDE pe Educație, publicat recent. O reformă dificilă care trebuie susținută printr-o strategie națională și în care Portugalia poate fi luată ca posibil exemplu.

Potrivit evaluării OCDE, autoritățile locale din România trebuie să-și adapteze rețelele de școli, pentru a putea răspunde declinului demografic rapid ce se face simțit mai ales în zonele rurale. Această reorganizare trebuie să meargă dincolo de asocierea existentă a unor școli în clustere, în care o unitate de învățământ mai mare supraveghează câteva școli-satelit mai mici. Raportul notează că beneficiile acestui sistem pentru a crește accesul elevilor la școală în mediul rural au fost contracarate de dificultățile în atragerea unor profesori calificați, care să asigure o educație de calitate.

Există trei ani de școală diferență între bogați și săraci, între București și Giurgiu, între rural și urban. „Un copil de 16 ani din mediul rural este cu 3 ani în urmă comparativ cu unul din urban. Asta este foarte îngrijorător!, a spus Alina Sava, expert în educație al Băncii Mondiale.

Deși în orașele mari România se aliniază standardelor europene, în mediul rural situația este dramatică, a atras atenția Alina Sava. În timp ce media europeană a abandonului școlar în zonele rurale este de 9,9%, în România rata ajunge la 27,5%, aproape triplă. În comparație, Polonia înregistrează doar 3,4% abandon în zonele rurale.

Aceasta a subliniat că abandonul școlar timpuriu (părăsirea timpurie a școlii) este una dintre cele mai mari probleme ale educației din România. În timp ce obiectivul Uniunii Europene este de a reduce această rată la 9%, România continuă să se confrunte cu un procent alarmant de 16,6% – 17% dintre tinerii cu vârste între 18-24 de ani care nu și-au terminat studiile. „Nu este nimic ușor în a face elevii să stea în școală”, a explicat ea.

Raportul „Colapsul educațional” constatat la simularea Evaluării Naționale din Iași se adâncește anul acesta: în satele ieșene, 80,3% dintre elevi de clasa a VIII-a au luat note sub 5 la Matematică și 54% – note sub 5 la Limba și literatura română, la simularea din decembrie. Problemele se acutizează, în rural, și la proba de Limbă română, comparativ cu anul trecut, a scris Edupedu.ro.

Anul trecut, Matematica, la Evaluarea Națională, aproape jumătate dintre elevii din mediul rural nu au luat nota 5, cu 8 puncte procentuale mai mult decât în 2023. Situația este similară cu cea de acum 3 ani.

Citește și:

UPDATE Raportul QX de diagnostic pentru educația și cercetarea din România – prezentat luni de ministrul Daniel David: Miză majoră – construirea societății bazate pe cunoaștere, am simțit pe pielea noastră ce înseamnă lipsa acesteia / Reforme propuse pentru Titularizare, statutul profesorului, evaluarea elevilor, olimpiade, cercetare

DOCUMENT Raportul QX de diagnoză al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, a fost publicat de minister

Daniel David, despre campusurile rurale: Nu e nevoie de ele în satele mici, din apropierea comunelor. Toții copiii pot fi aduși la o școală prestabilită / În satele mai mari sunt destui elevi încât să faci o școală bună

DOCUMENT Noul raport OCDE de evaluare privind Educația și Competențele în România cere un nou model de finanțare pentru educație, în care educația timpurie să fie prioritară, reforme mai rapide, un cuvânt mai puternic de spus școlilor, măsuri urgente pentru comunitățile sărace

Stimulente fiscale pentru companii și tarife pentru părinți cu posibilități, chiar și în sistemul public – propuse de OCDE ca posibile soluții de sprijin pentru dezvoltarea creșelor / Educația timpurie și școala primară trebuie să aibă prioritate în așteptata restructurare a finanțării în educație – Raportul privind Educația și Competențele din România

RAPORT „Colapsul educațional” constatat la simularea Evaluării Naționale din Iași se adâncește anul acesta: în satele ieșene, 80,3% dintre elevi de clasa a VIII-a au luat note sub 5 la Matematică și 54% – note sub 5 la Limba și literatura română, la simularea din decembrie / Problemele se acutizează, în rural, și la proba de Limbă română, comparativ cu anul trecut

Există trei ani de școală diferență între bogați și săraci, între București și Giurgiu, între rural și urban. Asta este foarte îngrijorător! – Alina Sava, expert în educație al Băncii Mondiale: Următorul program va fi unul de remedial de Matematică pentru clasele V-VIII