Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat luni, 19 mai, de la ora 15.00 „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”. El promisese acest diagnostic de la începutul mandatului său și a anunțat în urmă cu o săptămână și jumătate că îl va prezenta în ziua imediat următoare celui de-al doilea tur al alegerilor prezideniale.
- Edupedu.ro a transmis LIVE VIDEO TEXT declarațiile ministrului Daniel David în conferința de prezentare a raportului de diagnostic
- UPDATE 18:25 Raportul QX a fost publicat de ministerul Educației și Cercetării și poate fi consultat mai jos în articol
Articolele Edupedu.ro din conferință:
Principalele idei prezentate de ministrul Educației și Cercetării, Daniei David:
Era foarte important să asigurăm buna funcționare a sistemului de educație-cercetare
Din problemele semnalate în spațiul public, nu au fost probleme majore
Voi adapta prin legislație subsecventă legile organice din domeniu. Sunt foarte multe acte
Acest raport este de mare interes. Suntem astăzi aici să discutăm acest raport. După prezentare, îl vom pune pe site, lăsăm 1-2 zile să vă uitați peste el. Pot avea o întâlnire cu presa miercuri. O dezbatere cu sindicate, specialiști, probabil săptămâna viitoare, probabil la Parlament
Nu mă aștept la diferențe mari pe componenta diagnostic, sunt lucruri în general știute.
Am încercat să cer unui sistem AI să facă sinteza, a arătat prost
M-am apucat să citesc zeci de rapoarte majore din ultimii ani
Unde ar putea să apară diferențe între ce am făcut eu și ce veți găsi în rapoarte: am încercat să simplific lucrurile
Fragmentarea în cercetare pentru mine nu e o problemă, ci un mecanism care duce la o problemă
Pe recomandări s-ar putea să fie diferențe. Nu e un raport al ministrului sau asumat de guvern sau de factorul politic – acela îl vom vedea la discuțiile care urmează. E doar modul cum eu văd sistemul și schimbările de care are nevoie sistemul
Mi-aș dori să avem în țară o infrastructură relativ stabilă, care nu se schimbă când se schimbă guvernul sau ministrul
Prima întrebare: cum vrem să arate această țară? Eu sigur că vreau ca țara să fie o societate bazată pe cunoaștere. Este foarte clar că e foarte important cum produci cunoașterea prin componenta CDI și cum o diseminezi în populație prin educație. Cunoaștere: speranță de viață crescută, bunăstare crescută. Alternativa – o societate mai primitivă bazată pe pseudoștiință. Nu cred că asta este opțiunea
Este o miză foarte mare construirea acestei societăți bazate pe cunoaștere.
Cum ar arăta România în 100 de oameni? Cam 20 dintre aceștia sunt copii. Cum arată ei? 4 sunt cam pierduți din sistemul educațional, nu știm unde sunt. Aproximativ 5-6 se află în zona de analfabetism funcțional. Ceilalți 10 – au măcar nivelul de competență minimal. Dacă eu ca psiholog mă uit la această structură nu pot să fiu decât trist, ținând cont de creativitatea și inteligența copiilor din România. De jumătate ne batem joc, direct spus
În zona adulților – 16 au studii superioare. În zona de analfabetism funcțional – 25%, dar aceasta e doar zona foarte dură. În rest – absolvenți.
Dacă vă uitați care e procentul analfabetismului funcțional, e mult mai mare decât s-a măsurat în zona adulților, lucrurile vor arăta și mai rău
Sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare:
Trebuie să știm cât de buni suntem în a genera cunoașterea, în a înțelege știința și de a prelua știința care există în alte societăți
Cum ar trebui să arate: ar trebui să fie o țară care produce cunoaștere măcar la nivelul mărimii țării, fără să vorbim și de competitivitate. Ar trebui să producă o cunoaștere care apoi să ne susțină inovații tehnologice și/sau teoretice
Inovațiile culturale sunt cel puțin la fel de importante ca cele tehnologice, am simțit pe pielea noastră în ultima perioadă, cu lucruri pe care în societatea actuală nu credeam că ar mai fi trebuit să le problematizăm – dacă Pământul e plat sau nu
Orice analize iei în calcul, nu suntem acolo. Producem prea puțină cunoaștere față de cât de mulți suntem, cunoașterea produsă e de slabă calitate, cunoașterea bună uneori e produsă prin colaborări internaționale. Și foarte puțină o ducem în inovații tehnologice și culturale
De ce funcționează lucrurile prost? Mai multe cauze potențiale: o cauză-cheie este că avem un sistem CDI foarte fragmentat. Actorii noștri sunt universitățile, instituțiile Academiei, unitățile de cercetare din subordinea MEC sau a altor ministere, plus un segment din zona privată. Nu ar fi o problemă că sunt atâți actori, ci că nu se coordonează între ei și între cei 4 piloni. Sunt cheltuite ineficient resursele puține din cercetare. Această fragmentare nu produce performanță, devine gaură neagră.
Nu suntem doar fragmentați, nici nu există mecanism eficient de coordonare. Și avem o problemă legată de misiunile acestor actori, nu își asumă misiuni clare.
Lucrurile trebuie făcute într-o manieră transparentă.
Altă problemă – de mindset:
În lumea unde lucrurile funcționează bine, oamenii care intră în sistem nu-și pun problema să intre pe perioadă nedeterminată. Ci fie pe proiect de cercetare, fie pe poziții de tip tenure track, care se pot transforma în perioadă nedeterminată dacă lucrurile merg bine.
La noi așteptările sunt în toate segmentele ca oamenii să fie angajați pe perioadă nedeterminată. Ceea ce din start omoară orice competitivitate
Altă situație problematică: odată ce te-ai angajat în sistem, te aștepți și ca instituția să-ți susțină și proiectele de cercetare, neînțelegând că ele trebuie câștigate prin competiție
E reflexul unor vechi practici din regimul comunist
Altă problemă – cea de finanțare
Nu e vorba că vrem bani mai mulți, ci să avem cât ne-am angajat și să fie predictibilă creșterea
Am demarat evaluarea tuturor instituțiilor CDI – dacă una nu vrea să participe, e o problemă, atunci trebuie să se autofinanțeze. Până la sfârșitul anului să încheiem această evaluare
Trebuie să concentrăm unitățile CDI între ele
Insulele de excelență trebuie susținute, dar trebuie să schimbăm sistemul
Este inacceptabil să nu existe o lege a cercetării din 2003.
Riscul: să devenim colonie tehnologică și științifică, să nu ne mirăm după aceea că societatea se bazează pe pseudoștiință
Cum ar trebui să arate învățământul superior dacă ar funcționa bine?
Să aibă absolvenți – buni specialiști, buni cetățeni, să fie și oameni mulțumiți cu propria viață. Dar foarte important – cei la nivel de licență să se poată integra rapid pe piața muncii, iar cei de la nivel master-doctorat – să schimbe piața muncii.
Învățământul superior intră și în zona CDI prin cunoaștere de calitate
Acestea nu se întâmplă la nivelul de care avem nevoie
Avem prea puțini absolvenți și prea puțini de calitate
Sunt mai multe cauze: una este fragmentarea în sistem – universitățile sunt tributare reformei din 1948. Ne trezim astăzi: marile universități istorice de ce nu sunt în top 500? Unde sunt, nu sunt performante? De ce Belgrad, Zagreb sau Szeged pot să aibă? Eu spun că au, dar nu prin universități, ci prin mediul academic. București, Cluj, Iași ar fi acolo dacă le-am lua ca centre academice
Franța: au început reforma de sus în jos – concentrarea universităților
Ce trebuie să facem este să încurajăm de jos în sus concentrările academice, cu susținere financiară și/sau universitățile comprehensive să nu mai fie semi-comprehensive, care să nu aibă de exemplu componentă biomedicală sau de inginerie
Alt lucru important: misiunea universităților – universități focalizate pe educație, altele – de educație și cercetare, a treia categorie – universitățile care vor să intre în competiția internațională mare, în care cercetarea e componentă-cheie
Avem o organizare a programelor care nu corespunde cu setul de bune practici. Indiferent de ce fac universitățile, există o structură piramidală licență-masterat-doctorat. Universitățile mari: lucrurile stau invers, au mai mulți la nivel graduate și mai puțini la nivel de licență. La noi nu puteam face astfel. Acum vom putea face acest lucru
Și în universități era problema angajării oamenilor
Vom ști care este misiunea universităților
După ce ți-ai asumat misiunea, mă aștept să văd schimbări de traiectorii, traiectorii diferențiate în carieră pentru oamenii din sistem
Tot în zona învățământului superior – învățarea pe tot parcursul vieții este o problemă mare
Stăm foarte prost la învățarea pe tot parcursul vieții
Autoritatea pentru calificări – stabilește standardele pentru ocupații, cine poate face formare, care sunt condițiile
Am simțit o presiune extraordinară de a ne întoarce la modelul de acum mulți ani, de a prelua lista de la Ministerul Muncii. Sper să terminăm cu această tendință, nici nu am știut că există un proiect de ordonanță, m-a deranjat, am reușit să blochez acest proces
Învățământul preuniversitar:
Din cauza zonei preuniversitare mai suntem numiți Ministerul Scandalului, nu se poate să nu existe o problemă undeva
Cum ar trebui să arate dacă ar funcționa bine?
Ar trebui să fim eficienți în a transfera cele 8 competențe cheie, astfel încât cei din clasa a 11-a cei din zona tehnologică să poată intra pe piața muncii dacă doresc sau să continue studiile. Se întâmplă? Toți știm că nu se întâmplă acest lucru
Când te gândești că în zona matematicii, la liceu, ultima analiză a arătat o zonă de analfabetism funcțional de 46%, nu ai cum să nu spui că e o problemă de securitate națională
Problema legată de abandon școlar – împreună arată că ne batem joc de jumătate din copiii acestei țări
Am început dezbaterile planurilor-cadru. Știam că am început să existe rezultate pozitive în primar/gimnazial. Cu liceul suntem în evul mediu.
Și atunci te întrebi ce schimbi? Sunt ipoteze și ipoteze. Aproape fiecare are o părere.
Cred că dincolo de multe explicații posibile, elementul esențial ține de curriculum, metodele de predare și manuale. Ține de planurile cadru, de programe, de programele de predare și de cum avem manualele
Orice ministru va veni trebuie să termine reforma de planuri la nivelul liceului
Pe zona de curriculum: trebuie să predăm mai puțin, dar mai relevant. Aș vrea ca discuția să meargă în această direcție. iar numărul de ore ar trebui să nu iasă dintr-o medie la nivel european
Tot la nivel de curriculum, trebuie să ieșim din logica ora și lecția. Trebuie consolidare/remedială și de aplicare în zona de zi cu zi
Manualele: va fi foarte ,mult de lucru după ce vor fi regândite programele. Trebuie să gândim manualele în conexiune cu o serie de sarcini auxiliare, inclusiv cu gaming, dacă vrei să îi ții pe copii.
Tehnologia – în context etic și în logica acceptabilității sociale
Metodele de predare trebuie adaptate, cine nu va accepta metodele bazate pe tehnologie vor deveni un muzeu, iar copiii își vor face educația altundeva
Statutul Profesorului:
Dacă nu schimbăm statutul profesorului în societate, nu vom putea face nimic
Să-i aducem în sistem pe cei mai buni din universități. E nevoie de salariu adecvat, mai ales pentru profesorii tineri care intră în sistem
Când spun că trebuie să mărim salariul, spun că trebuie să vină cu responsabilitate – standarde minimale de performanță, evaluări periodice. Potențialul de a câștiga venituri mai mari în funcție de performanță/progres
Altfel orice reformă se va implementa foarte greu
Problema titularizării: avem tot mai puțini profesori în anumite domenii. Uneori chiar profesorii buni care nu reușesc să obțină o poziție, trebuie să dea examenul de mai multe ori
Sistemul pe care îl avem are unele avantaje. Dar în același timp are și foarte multe dezavantaje.
Propunerea pe care am să o fac – nu am venit aici cu ordinul de ministru. Principiile pentru regândirea titularizării: să avem un examen național care să permită licențierea didactică. Dacă ai luat peste 7 ai devenit licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că așa poți să participi la concursuri pe poziții pe perioadă determinată/nedeterminată. Dacă ai ocupat o poziție pe nedeterminat, ești titular și licențiat în sistem. Pentru totdeauna? În principiu da, dacă îți faci treaba. La 5 ani – evaluări la standarde minime, dacă nu le ai urmează o perioadă de 1-2 ani de remedială.
Perioadă determinată – poziții de tip tenure track sau cele când ești numit pe anumite poziții (de ex. ministru)
Un om de tip tenure track – omul continuă pe o poziție pe baza evaluării făcute de unitatea școlară. Apoi se transformă în poziție pe perioadă nedeterminată, în baza evaluării de calitate
Cred că este o soluție elegantă.
Vom spune clar școlilor că vor scoate toate posturile disponibile, nu le mai ții la plata cu ora
Evaluările naționale:
Consider că acestea nu sunt comprehensive și suficient informative, fiind focalizate pe 2 materii
Nu este ok. Cu celelalte competențe-cheie ce facem, nu au nevoie de evaluări?
Atunci cred că este corect să evaluăm toate competențele-cheie. E o discuție, am fost surprinși de mișcarea CE ca acele 8 competențe să fie reduse la minim 5 „basic skills”. Nu e corect, oricum, ca evaluarea să fie bazată pe 2 materii
Sunt de acord ca măcar 50% din locurile de la licee să fie ocupate prin examene organizate de licee, dar să nu fie transformat în business al unităților școlare. Să fie organizat după examenul național. O metodologie care să controleze arbitrariul
Aș descentraliza și mai mult spre licee să acorde ponderi diferite pentru disciplinele care intră în EN.
Infrastructură:
Orice ministru care va veni trebuie să înceapă o reformă pentru învățământul din mediul rural, altfel nu poți avea profesori de calitate și nici școală de calitate
Sunt mai multe variante, funcționale în diverse zone ale țării – campus rural (județul Cluj) poate fi un model foarte bun
Unde satele nu sunt la distanțe mari, nu poți să ai 3-4 unități, se poate discuta cum pot fi unite într-una
Un alt model: modelul hibrid – în unele localități mai izolate. Unele activități pot fi în regim hibrid, în care un profesor dintr-o școală din București să poată, de exemplu, să predea într-o școală din Apuseni
CES:
De cele mai multe ori, ce se întâmplă cu copiii cu CES este o formă fără fond. Nu sunt resurse. Nu au profesori de sprijin, nu au materiale, nu sunt practic susținuți. Dacă nu punem bani, ne prefacem că îi integrăm, ceea ce nu este adevărat sau e făcut prost.
Sunt două comisii care lucrează la minister în acest sens, dar nu se va putea face fără bani
Olimpiade:
Unul dintre scandalurile frecvente s-au legat de olimpiade. Oricum le grupăm, nu putem evita suprapuneri, care nemulțumesc și copii, și părinți.
Olimpiada e că-ți place competiția. La noi au început să se instrumentalizeze ca proceduri de a evita anumite proceduri de admitere.
MEC ar trebui să susțină nu mai mult de o olimpiadă per disciplină. Pot să fie și alte olimpiade specifice, dar să nu fie susținute financiar de minister. Nu le mai putem duce
Susțin olimpiadele, o să le finanțăm, dar aștept societatea să-și asume alte olimpiade
Homeschooling:
Este o practică care există. Am propus homeschooling ca o situație educaționașă pentru situații de excepții – principiile sunt descrise în material
Dacă e reglementat, cred că lucrurile vor funcționa bine
Abandon școlar:
Programul de prevenire a abandonului școlar are rezultate, arată bine. Cred că trebuie să devină program național finanțat de la buget
Agresivitatea și violența:
Nu te poți aștepta să obții efecte dacă nu pui specialiști (de ex: psiholog pentru copii cu probleme psihologice)
Trebuie să fim foarte cinstiți ce vrem de la un consilier școlar
Meditațiile:
Sunt sun susținător al meditațiilor bine reglementate. Dacă le ascundem, se vor întâmpla oricum, fără să le reglementăm
Hai să le reglementăm fiscal și sub aspectul conflictului de interese
Organizarea Inspectoratelor:
Modelul avut înaintea de Legea din 2023 era prost. Aveam sistemul fragmentat și la nivel de județ.
Legea mai mult a complicat situația. A fost introdus încă un actor, știind că nu se coordonează bine și nu colaborează unii cu alții.
În ce model aș crede: într-un județ să fie o singură structură care se ocupă de educație, nu 2-3-4. Se poate chema foarte bine „direcție” sau altcumva. Să fie autorități autonome, cu reguli clare. Primele două poziții – inspector general și adjunct – să fie numiți politic. Programul de guvernare trebuie să fie aplicat la nivel local. Dar dincolo de cele două poziții să fie concurs, training de management. Trebuie profesionalizate toate celelalte poziții
Aș fi cinstit și aș spune: primul asumat politic, celelalte profesionalizate. În orice formă, ce avem acum nu funcționează bine
Întrebări și răspunsuri:
Edupedu.ro: Câte examene ar trebui să aibă un elev pentru admiterea la liceu?
Daniel David: Nu știu – sunt chestiuni operaționale. Ce spun este că nu este ok să ne oprim la 2 materii
Edupedu.ro: De ce susțineți examenele de admitere organizate de unele licee?
Daniel David: Nu cred că este discriminare. Există modele și seturi de bune practici. Eu nu găsesc modelul pe care noi îl avem acum, cu 2 materii.
Întrebare: Se chiulește enorm în rândul profesorilor. Ce faceți?
Daniel David: Mecanismele există. Nu văd de ce părinții nu fac sesizări.
Catalogul electornic va fi. Nu va fi opțional. Acolo se va nota intrarea la clasă.
Bursele, de multe ori, nu reflectă performanța. Ele trebuie să reflecte excelența și nevoile de incluziune. Dacă cineva din noul guvern își asumă acest lucru, voi schimba acest lucru
Trebuie să închidem rapid planurile-cadru pentru liceu. Aceasta vine automat cu noi manuale în zona liceului. E prioritate-zero.
Aș problematiza și aspectele legate de salariile profesorilor și indicatori diferențiați, în zona universitară
Cred că în această formulă Bacalaureatul este ok, așa cum este în Legea din 2023.
Idealul meu este că ar putea să fie de anul viitor – pentru copiii care vor da examenul anul viitor
Pentru această a doua parte a mandatului – aș putea să rămân dacă va fi un guvern care își asumă în program aceste lucruri mari, dacă își asumă această viziune, altfel lucrul meu la minister s-a încheiat. Dacă ea nu va avea sprijin, nu pot să rămân minister. Nu pot să continui dacă vor persista problemele descrise.
Evaluarea profesorilor la 5 ani – ar trebui să includă feedback și de la colegi, părinți
Titularizare: e nevoie de o susținere din partea guvernului, pentru temei legal. Multe lucruri prezentate aici presupun inclusiv schimbarea Legii învățământului preuniversitar
Cu autoritățile locale – inclusiv pentru familiile care primesc ajutor social – să condiționăm acest lucruri de aducerea copilului la școală, respectarea acestei obligații.
Rezultate posibile ale schimbărilor: Rezultate mai bune la PISA (aplicabilitatea conținuturilor în viața de zi cu zi). Nivelul de analfabetism funcțional să nu mai fie la actualul nivel. Acțiunea cu autoritățile locale: să știm ce se întâmplă cu cei 4 copii neincluși în sistem și cu ce se ocupă. Structură mai suplă în universitar, să stimuleze performanța, să susțină tenure track.
Ca ministru, în ceea ce privește registrul calificărilor (numerologi): am cerut să nu mai spunem că vorbim cu morții, ci că pretindem că vorbim cu morții
Noi putem încheia partea cu planurile-cadru. Dacă reușim să facem reforma până în toamnă, ea merge de la sine după aceea
Pot să înțeleg că sunt probleme financiare în cercetare și educație. Dacă aș vedea angajament de buget anual cu creșteri în 2-3-4 ani, iar creșterea e rezonabilă, ne putem încadra la cât ne-am angajat în lege
DOCUMENT Raportul QX lansat de ministrul Daniel David luni, 19 mai 2025:
Pe 8 mai a.c., MEC a anunțat că raportul „va fi coordonat cu ‘Raportul de țară’ (Education & Skills) al OCDE, care va fi făcut public de OCDE și MEC în data de 27 mai 2025, în Aula Academiei Române, cu participarea domnului Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație și Competențe, și a prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării”.
- Tot atunci, instituția preciza că, după prezentarea de luni, 19 mai, va avea loc, pe parcursul săptămânii, „o dezbatere a acestui document de viziune și strategie, fiind invitați să participe specialiști și reprezentanți ai ecosistemului educațional și de cercetare”.
MEC a prezentat demersul drept „pași decisivi și necesari în direcția unor reforme reale, fundamentate științific, în educație și cercetare – o platformă riguroasă pentru politici publice coerente și bine ancorate în realitatea sistemului”.
Potrivit anunțurilor făcute de Minister, documentul va avea 5 capitole, iar după rezumat și introducere, sunt tratate domeniile Cercetare-Dezvoltare-Inovare (Știință & Tehnologie), Învățământul superior și învățarea pe tot parcursul vieții și Învățământul preuniversitar, iar la final Concluziiși Discuții, plus Referințe bibliografice.
Pe pagina publicată, ministrul David arăta, între altele, într-un un mesaj:
- „Raportul QX are o parte de diagnostic, care se bazează pe date, unde nu mă aștept la puncte de vedere foarte diferite între cei care se pricep și analizează serios domeniile educației și cercetării. Dar Raportul QX are și o parte de propuneri de reforme – unele ghidate de date (dar adesea nu avem suficiente cercetări relevante pentru a implementat doar politici bazate pe dovezi), altele de bune practici europene/internaționale, iar altele de analizele mele reflexive -, unde mă aștept la unele viziuni/strategii potențial diferite (dar nu neapărat incompatibile) ale diverșilor specialiști. Reformele propuse nu sunt așadar ghidate ideologic, putând constitui arhitectura relativ stabilă a sistemelor noastre de educație și cercetare pe termen lung, dar pot fi colorate în ideologii de stânga/centru/dreapta, în funcție în diversele programe de guvernare.”
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, susținut de președintele interimar Ilie Bolojan și de către PNL în actualul Guvern, și-a declarat susținerea pentru Nicușor Dan în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, după ce în primul tur a îndemnat la vot pro-Crin Antonescu, la fel ca partidul care l-a adus la Guvernare.
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
7 comments
Lăsaț că se intampla și la case mai mari , asta cu pseudoștiința
https://hotnews.ro/prestigioasa-universitate-mit-retrage-un-studiu-care-l-a-inselat-inclusiv-pe-un-castigator-al-premiului-nobel-de-anul-trecut-1978972
Titularizare, dar așa, de nume. Contract pe perioadă nedeterminată? Nu ne trebuie nouă, zice David.
Plan cadru? Manuale? Să vedem noi. N-am discutat cu nimeni, dar e bine ce-am făcut noi.
Tenure? NU! Acolo unde există sistemul ăsta, n-are nimeni loc, dacă acum e rău, în sistemul ăla efectiv nu va mai intra decât pila pe un post bun, iar restul orelor, prin școli necăutate, vor fi ocupate de rudele primarului. Asta nu va aduce pe nimeni în sistem și-i va goni și pe cei tineri care se încumetau să intre acum.
În rest, aberații filosofice. În traducere, habar n-are. Dar asta o știam deja.
Primul pas este esențial: depolitizarea! Numirea indivizilor cu carnet de partid nu face decât să conserve minciuna și să ascundă cruntul adevăr. Numiții din inspectorate, cu mult tupeu în a încălca legea și drepturile celorlalți îi protejează pe directorii numiți în școli, astfel luând naștere un sistem de clan în această zonă, care nu are nicio tresărire pentru miile de analfabeți funcțional scoase pe bandă.
Mi se pare foarte bună ideea de a evalua la clasa a opta mai multe competențe, nu doar limba română și matematica. Din toate motivele enunțate și din cauză ca în clasa a opta elevii nu mai învață la celelalte discipline, mai ales că media generală din gimnaziu nici nu mai contează la admiterea la liceu.
Alfabetizare matematică cu 2 ore pe săptămână? Si vacante, zile libere cât încape? În condițiile în care elevii pot lipsi de la școală sau pot abandona fără consecințe asupra părinților?
Daniel David lasa prostiile cu ARACIS-ul, fiindca toaca bani foarte multi pentru hartii! Iar calitatea nu sta in hartii, cum zici sau crezi tu, mare psiholog.
Daniel David, mai lasa hartiile aberante cu care ne impovareaza ministerul si universitatile de ani si ani, fiindca si de aceea nu mai stau profesorii de cercetare sau predare! Indici peste indici, false citari, aberatii, numere, nimic despre calitate si continut!
Scriu aici, dar nu am nicio speranta la tine!
Ah, si scoate Religia din scoli, scoate astrologii din registrul meseriilor, ca nu se mai poate uita omul la TV de horoscop! Ai curaj sa te pui cu BOR? Daca n-ai, da-ti demisia si lasa vorbaria!