Profesoara Laura Borbe: Durează un an de zile să construiești un opțional pentru CDEOȘ, dacă vrei să fie ceva serios trebuie să îl și pilotezi un an / Dacă eu sunt singurul profesor de Socio-Umane, colegii mei nu pot să-mi dea feedback, nu pot să construiesc cu ei

Construirea unui opțional de calitate pentru curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) este un proces care durează doi ani, unul pentru dezvoltare și încă un an pentru pilotare, a afirmat profesoara Laura Borbe, într-o discuție online organizată de comunitatea Merito și Casa Corpului Didactic din Galați.

• Laura Borbe este profesoară MERITO 2023 de Ştiinţe socio-umane la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca.

Pentru crearea unui opțional de CDEOȘ pentru liceu, profesorii vor avea nevoie de timp, de resurse și de motivație, a afirmat profesoara: „Durează un an de zile, dacă vrei să creezi și materiale de suport. Durează un an de zile să-l construiești și, dacă vrei să fie o treabă serioasă, trebuie să-l pilotezi un an și să îți creezi, pe lângă opționalul acela, niște instrumente de feedback foarte, foarte riguroase și niște mecanisme de evaluare progresivă pe opționalul acela, pentru că altfel n-o să pot să dovedesc ever (niciodată – n. red.) că nu este vorba de ceva la care ne ducem, ne distrăm un pic și luăm nota 10, ci e un opțional care nu e pseudo-știință”, a afirmat Laura Borbe.

Profesorii vor avea nevoie și de feedback, subliniază ea: „Colegii mei din școală, dacă eu sunt singurul profesor de socio-umane, nu pot să-mi dea feedback, nu pot construi cu ei. Aș putea construi cu profesori de socio-umane din alte părți, dar asta presupune timp, presupune organizare și presupune o motivație, fie intrinsecă, fie extrinsecă”, a mai spus profesoara.

Ca să se implice în acest efort suplimentar de durată, profesori ar trebui să fie motivați și din punct de vedere financiar, sugerează profesoara Laura Borbe: „Atâta vreme cât unii oameni pot să nu facă nimic și să ia același salariu ca și cel care stă să construiască în doi ani de zile un opțional de calitate, nu mai putem spune că e vorba doar de interesul elevului”.

Redăm declarațiile integrale ale profesoarei Laura Borbe pe această temă:

Profesoara Laura Borbe: Am lucrat pe opțional, nu varianta acreditată de minister, dar am lucrat pe opționale. Am lucrat și ca să îl creez, am lucrat și să mentorez. Și vă spun foarte sincer, durează un an de zile dacă vrei să creezi și materiale de suport pentru povestea asta. Durează un an de zile să-l construiești și dacă vrei să fie o treabă serioasă, trebuie să-l pilotezi un an și să îți creezi, pe lângă opționalul acela, niște instrumente de feedback foarte, foarte riguroase și niște mecanisme de evaluare progresivă pe opționalul acela, pentru că altfel n-o să pot să dovedesc ever (niciodată – n. red.) că nu este vorba de ceva la care ne ducem, ne distrăm un pic și luăm nota 10, ci e un opțional care nu e pseudo-știință.

Acum 20 și ceva de ani am pilotat un curs opțional de educație economică a celor de la Centrul Român pentru Educație Economică. Am stat timp de o săptămână ca să învățăm să citim materialele create de ei. Am mers un an de zile la clasă cu fișele, deci aveam fișa lecției, planul lecției, materialele anexe pentru mine, profesor, pentru elevi, le-am pilotat, am dat feedback după fiecare o oră, dacă a ajuns timpul, dacă au înțeles, dacă a fost bună o fișă. Și după aceea ne-am întâlnit din nou și am fost vreo 40 de oameni din țară care am centralizat feedback-urile acestea și după aceea s-a îmbunătățit programul. Deci asta cred eu, din experiența mea, că reprezintă o construcție de CDEOȘ.

Colegii mei din școală, dacă eu sunt singurul profesor de socio-umane, nu pot să-mi dea feedback, nu pot construi cu ei. Aș putea construi cu profesori de socio-umane din alte părți, dar asta presupune timp, presupune organizare și presupune o motivație, fie intrinsecă, fie extrinsecă. Dacă nu există o motivație, oamenii nu fac, hai să fim serioși.

Aici vorbim despre muncă și despre legislația muncii. Și atâta vreme cât unii oameni pot să nu facă nimic și să ia același salariu ca și cel care stă să construiască în 2 ani de zile un opțional de calitate, nu mai putem spune că e vorba doar de interesul elevului. Pentru că aici, gândiți-vă, la o singură clasă de liceu sunt 8 ore, nu vorbim despre un opțional la nivel național. Câte școli sunt, ori, puneți acolo, 8 ore și vedeți câte sute sau mii pot să iasă.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară va oferi mai multă autonomie școlilor și a stârnit reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.

Ce înseamnă Curriculumul la decizia elevului din oferta școli

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

Art. 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.”

În proiectul planurilor-cadru sunt aduse următoarele explicații în privința CDEOȘ:

„Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului național care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular.

– pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale.

– pentru învățământul liceal tehnologic, este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru;”

„Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

– opțional de aprofundare – are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă;

– opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu – opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă;

– opțional integrat – opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă.”