De ce vor rușii să pună mâna pe reactoarele nucleare din Ucraina

476 de vizualizări
Foto: Energoatom.ua
Terorizarea psihologică a populației, intenția declarată (dar nedovedită) de a împiedică Kievul să fabrice bombe termonucleare, dorința de a avea controlul asupra surselor de energie ale Ucrainei sau șantajarea guvernului ucrainean pentru obținerea de concesii în negocierile de pace sunt câteva dintre motivele pentru care forțele ruse urmăresc să preia controlul asupra centralelor nucleare din țara invadată, lucru care stârnește îngrijorare în întreagă lume. Analiștii cred că preluarea instalațiilor nucleare ale Ucrainei este o parte vitală a strategiei de „frică și control” urmărită de președintele Vladimir Putin în acest război.

Context

Ucraina are 15 reactoare nucleare operabile situate patru centrale nucleare răspândite în țară și patru reactoare dezafactate la Cernobîl, locul exploziei catastrofale din aprilie 1986. Centralele au fost proiectate și construite de către ruși, acesta fiind cel mai mare număr de astfel de fabrici construite de ruși în afara țării lor.

sursa foto: Wikipedia

În urmă cu câteva zile, bombardamentele forțelor ruse au incendiat o parte din centrală nucleară Zaporijie din sud-estul Ucrainei, cea mai mare de acest fel din Europa și printre cele 10 mai mari din lume.

Catastrofa imediată a fost evitată pentru că flăcările au fost stinse, dar centrala aflată lângă orașul Enerhodar – și care include șase reactoare separate, construite între 1985 și 1995 – a fost capturată de forțele Kremlinului pe 4 martie. Deși niciunul dintre reactoare nu a fost avariat, interferență rușilor în operațiunile zilnice ar putea provoca o greșeală neintenționată cu consecințe serioase.

Citește analiza integrală semnată de Adrian Novac pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Învățământul superior românesc – în coada Europei Centrale și de Est, depășit inclusiv de țări mult mai mici și cu mai puține universități, în trei clasamente-cheie: Times Higher Education, QS și Shanghai Ranking

Universitățile românești au, în ansamblul lor, o performanță mai slabă în clasamentele internaționale comparativ atât cu principalii piloni ai învățământului superior din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica…
Vezi articolul

România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional

România stagnează față de precedenta sesiune, în privința rezultatelor la testarea standardizată internațională PISA, potrivit datelor publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru ediția din 2022 a…
Vezi articolul

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul