România, Polonia și Croația sunt țările central și est-europene cu cele mai mici ponderi ale studenților internaționali, considerați un indicator pentru sisteme de învățământ dinamice și de înaltă calitate – raport OCDE

250 de vizualizări
Foto: ID 86339702 © Calinescu Silviu | Dreamstime.com
România, Polonia și Croația se remarcă drept țările central și est-europene cu cele mai mici ponderi ale studenților internaționali în totalul numărului de studenți raportați la nivel național, într-o comparație realizată de OCDE pe baza datelor incluse în ultimul său raport anual privind educația. Comparația este realizată în cadrul noului său raport privind Studenții Internaționali, publicat săptămâna aceasta, analiză care se concentrează pe șase mari sisteme de învățământ superior din țările membre ale organizației.

Raportul, care compară situația studenților internaționali din Australia, Canada, Franța, Germania și Olanda, toate țări membre OCDE, cu evoluțiile din alte țări membre și partenere ale organizației internaționale, arată că acești studenți sunt „parte integrantă a unor sisteme de învățământ superior dinamice și de înaltă calitate”. Analiza subliniază că cele mari șase sisteme au reușit un reviriment după perioada pandemiei, dar notează că înscrierile studenților internaționali au încetinit, totuși, în ultimii doi ani. 

În timp ce multe sisteme – precum Franța și Germania, dintre țările analizate în actuala cercetare – implementează politici pentru a atrage și reține studenți internaționali, multe dintre țările membre și partenere OCDE nu înregistrează progrese semnificative, reiese din documentul citat.

Acesta compară totalul studenților internaționali din țările membre și partenere ale organizației și ponderea acestora în totalul studenților din respectivele țări. 

Ca număr total, marea majoritate a țărilor raportează un număr foarte mic, de sub 50.000 de studenți internaționali, pentru anul 2023 – situație în care se află și România, care „pe harta” OCDE raportează un număr similar de studenți internaționali cu Ungaria, Noua Zeelandă, Suedia sau Finlanda, țări cu populație de 3-4 ori mai mică –  fiecare având între 20.000 și 40.000 de studenți proveniți din alte țări.

Dar semnificativă este, în context, ponderea pe care acești studenți o au în totalul populației studențești. Pe baza datelor din Education at a Glance 2025 https://www.oecd.org/en/publications/education-at-a-glance-2025_1c0d9c79-en.html, ultimul raport OCDE privind situația în Educație, România raportează, alături de Polonia, printre cele mai mici ponderi ale acestor studenți, în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est. Ele „depășesc” doar Croația.

Potrivit Education at a Glance, publicat în toamna anului trecut, în România ponderea studenților internaționali era, în 2023, de 6,7%, în creștere foarte mică față de 5,4% în 2018 și sub media OCDE de 7,4%.

Situația este comparabilă cu cea din Polonia, unde ponderea studenților străini era, în 2023, de 6,6% – în creștere semnificativ mai mare față de 2018 (3,6%), comparativ cu România.

  • În cazul Croației, ponderea este de doar 3,7%.  
Sursa: OECD – International Students in Higher Education

Valorile sunt, în ambele cazuri, mult mai mici decât cele ale altor state din Europa Centrală și de Est:

  • În Cehia, ea depășește 15%
  • În Ungaria, se apropie de același prag de 15%
  • Tot aproximativ 15% este și ponderea studenților străini în Slovacia
  • De același prag (15%) se apropie și Letonia
  • Bulgaria, Lituania, Slovenia și Estonia sunt, toate, în jurul pragului de 10% în ceea ce privește ponderea studenților internaționali
Tendințe în mobilitatea studenților, conform analizei OCDE

Raportul OCDE creionează, pe baza celor șase sisteme analizate amănunțit, o serie de tendințe în atragerea de studenți internaționali.

Printre acestea:

  • Studenții internaționali tind să se înscrie în proporții mai mari în programe de masterat și de doctorat, în domenii STEM, afaceri, administrație și drept.
  • Studiile în altă țară au devenit mai scumpe, iar țările tind să ofere mai puține burse, dar mai bine țintite.
  • Comparativ cu studenții naționali, cei internaționali tind să avanseze mai greu inițial și să înregistreze rate mai ridicate de abandon, deși tind ca, în cele din urmă, să finalizeze în mai mare proporție studiile în perioada normală alocată acestora.
  • Cei mai mulți studenți internaționali intenționează să rămână un timp în țara gazdă, dar numai o mică parte dintre aceștia rămân pe termen lung.

Foto: ID 86339702 © Calinescu Silviu | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David, despre Călin Georgescu lector la Politehnica București și profesorii care promovează pseudoștiința: N-am un singur coleg așa, am mai mulți. Nu pot interveni ca ministru, autoritățile statului să aplice legea

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că decizia privind menținerea în mediul academic a unor profesori cu discursuri controversate trebuie să respecte procedurile universitare și legislația în vigoare. Întrebat de Edupedu.ro…
Vezi articolul

Franceza de 10 la BAC a lui Simion și evaluarea unei profesoare, după poticnelile televizate: A vrut să demonstreze ce tare este, dar a făcut o mare greșeală. Nu cred că poate să fie președinte o asemenea persoană, pentru că dincolo de vorbitul în franceză și ce spui contează foarte tare

Candidatul la președinție George Simion a vorbit în franceză la emisiunea de aseară a postului CNews de televiziune cu un nivel lingvistic similar unui elev de clasa a X-a, a…
Vezi articolul

Trei universități din România dispar din Clasamentul internațional al universităților QS. Babeș-Bolyai și Universitatea din București rămân în categoria 801+

Schimbare dramatică în clasamentul internațional al universităților Quacqarelli-Symonds, înregistrată de universitățile din România: trei dintre instituțiile de învățământ superior românești prezente anii trecuți în rankinguri nu au mai prins top…
Vezi articolul

“Obiectivele” presupus politice ale acuzațiilor de plagiat – noua eschivă a ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, devenit la rândul său subiectul unei anchete de presă. În cazul Ciucă, el trecuse de la argumentul irelevanței la cel al “coincidențelor” politice. Cum s-au schimbat pozițiile PNL și ale președintelui Iohannis pe tema plagiatelor

Bagatelizarea acuzațiilor de plagiat ca simple instrumente de atac politic este linia la care apelează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru a se apăra în fața acuzației că el însuși a…
Vezi articolul