De la Grigore Ureche și Miron Costin la Mary Shelley și Balzac, jurnale de lectură, podcasturi și analiză de text cu inteligența artificială – Ce prevede tot în stil cronologic noua programă de Română pentru clasa a IX-a, care trebuie parcursă în 100 de ore, dintre care doar 76 de predare

Programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, care se va aplica din anul școlar 2026-2027, a fost aprobată prin semnătura premierului Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației și Cercetării, și trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Documentul, obținut de Edupedu.ro, păstrează ca principiu ordonator criteriul diacronic – intens contestat în perioada dezbaterii publice – și propune un parcurs de la „Începuturile scrisului în limba română (secolele XVI-XVII)” până la „Maturizarea formelor culturale și literare în a doua parte a secolului al XIX-lea”.

Potrivit documentului, „principiul ordonator al conținuturilor este cel diacronic, reflectat mai ales în dinamica formelor literare, a reprezentărilor despre om și despre lume și a contextelor care le generează, precum și în dinamica limbii”. Literatura este definită ca „un sistem pluristratificat, abordat ca reprezentare a realității, ca instituție, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor”.

Programa este proiectată pentru trunchiul comun (3 ore pe săptămână). În anul școlar 2026-2027 sunt 34 de săptămâni de cursuri, însă două sunt dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, fără desfășurarea orelor obișnuite. Astfel, conținutul trebuie parcurs în 102 ore pe an (3 ore x 34 săptămâni), ceea ce înseamnă că întreaga istorie literară de la cronicari la realism, plus componentele de limbă, coeziune textuală și comunicare, trebuie gestionate în acest interval.

Având în vedere că 25% din numărul anual de ore este indicat pentru activități remediale sau de pregătire pentru excelență a elevilor, competențele stabilite de programa școlară trebuie dezvoltate de către profesor într-un timp de aproximativ 76 de ore.

Edupedu.ro a analizat noua programă școlară pentru elevii care din septembrie 2026 vor începe liceul.

Parcursul literar: de la cronici la „Junimea” și realism

Primul segment este „Începuturile scrisului în limba română (secolele XVI–XVII)”, cu accent pe:

• „Forma: cronica (fragment)”
• concepte precum „discurs istoric, umanism, arta portretului”.

Urmează „Afirmarea conștiinței culturale (secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea)”, unde apar:

• „Iluminismul și Școala Ardeleană”
• „memorialul de călătorie/poemul epic (fragmente)”
• conceptele „Iluminism, latinitate”.

În prima parte a secolului al XIX-lea, programa introduce:

• „Revista Dacia literară”
• „Romantismul european. Romantismul pașoptist”
• „Forme: articolul programatic «Introducția la Dacia literară» (text integral), nuvela romantică (text integral), balada/meditație/elegie (text integral)”.

Pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt prevăzute:

• „Grupări culturale și reviste (Junimea și Convorbiri literare – prezentare sintetică)”
• „Realism. Ecouri ale clasicismului”
• „Forme: textul critic (fragmente), memorialistica (text integral), nuvela realistă (text integral), comedia (text integral)”.

Programa precizează că „pentru a ilustra reprezentări ale lumii și ale omului se recomandă folosirea a minimum două fragmente de text/texte integrale diverse (literare, nonliterare)” și „realizarea unor corelații cu cel puțin un text dintr-o altă cultură/literatură”.

Competențe și activități: dezbateri, jurnale de lectură, comparații, proiecte multimedia

Competențele generale sunt:

1. „Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilității și a exprimării culturale”
2. „Integrarea fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale pentru dezvoltarea reflexivității și a gândirii critice”
3. „Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru receptarea, evaluarea și producerea mesajelor orale și scrise”.

La nivel de activități, programa propune:

• „redactarea unui jurnal de lectură”
• „realizarea unor discuții în rețea/dezbateri valorificând tabele intertextuale”
• „crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.)”
• „realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic)”.

Elevii trebuie să compare texte din epoci diferite, să construiască hărți conceptuale, să realizeze cercetări și investigații privind „variate reprezentări ale alterității în texte din epoci diferite”.

Limbă, coeziune, variație regională și utilizarea inteligenței artificiale

Componenta de limbă include:

• „limbă standard: normă și abatere (greșeli fonetice, lexico-semantice și gramaticale)”
• „variație regională: dialecte și graiuri, regionalisme”
• „arhaisme, neologisme”
• „trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin”.

La capitolul „Construcția textului: coeziune și coerență” apar noțiuni precum:

• „mărci anaforice și cataforice”
• „relațiile dintre informațiile explicite și implicite”
• „progresia tematică”.

Un element relevant este introducerea explicită a inteligenței artificiale. În secțiunea 3.4 se menționează: „Utilizarea responsabilă și reflexivă a mediilor digitale și a inteligenței artificiale ca instrumente de producere și receptare a mesajelor orale și scrise”.

Printre activitățile propuse:

• „elaborarea unei instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială pentru a obține un răspuns”
• „rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligență artificială”
• „scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activitățile de receptare și producere de texte, cu accent pe limitele acestora și pe rolul judecății umane”.

În prezent, la clasa a IX-a, la „Limbă și comunicare” se studiază în principal registrele stilistice – memorialistic, jurnalistic, juridic-administrativ – precum și dialogul și monologul.

Listă autori recomandați la clasa a IX-a – 2026-2027

Documentul include și o listă explicită de „Recomandări de autoare și autori”, în care sunt menționați:

• „Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu”

• dar și autori din literatura universală precum „Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Doamna de Staël, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Eliot”

Programa precizează că „se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text)”.

Față de 2009 apare o schimbare majoră de structură: cărțile parcurse la clasă nu mai sunt impărțite tematic, ca în programa actuală din 2009, adică pe teme cum ar fi copilăria, adolescența, iubirea, ci diacronic, adică în ordine istorică.

În plus, la finalul anului școlar, programa recomandă realizarea unui proiect cu tema „Oameni ai timpului lor”, care presupune prezentarea unor personalități relevante pentru diferite epoci și accent pe evenimente biografice care au influențat dezvoltarea culturii și societății românești. Sunt sugerate exemple precum „Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D’Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ion Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu”.

De notat sunt și producerea de conținut digital și utilizarea instrumentelor moderne de comunicare. Printre activitățile recomandate pentru competența lingvistică se numără „formulare și reformulare a instrucțiunilor”, unde elevii „formulează și reformulează instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială”, dar și „realizare a unui vlog/podcast”, unde elevii scriu un scenariu educațional și îl înregistrează pentru a observa diferențele dintre scris și oral.

Programa precizează și că profesorii au la dispoziție un segment semnificativ de timp flexibil: „Orele aflate la dispoziția cadrului didactic, reprezentând 25% din numărul total de ore al disciplinei Limba și literatura română, asigură contextul flexibil de adaptare și de personalizare a demersului didactic”. Aceste ore pot fi utilizate pentru „activități de remediere și de consolidare”, dar și pentru „aprofundării și a extinderii” în cazul elevilor cu ritm accelerat de învățare, inclusiv prin lecturi suplimentare sau ateliere de creație.

Competențele și activitățile sugerate, integral

„COMPETENȚE SPECIFICE ȘI
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilității și a exprimării culturale

1.1. Identificarea constantelor tematice și a dominantelor expresive în reprezentările unei perioade istorice pentru a evidenția diversitatea și evoluția formelor literare

– selectarea și evidențierea fragmentelor dintr-un text literar care ilustrează trăsături ale identității individuale sau colective (portrete, simboluri, motive culturale etc.)
– identificarea dominantelor tematice ale unei perioade, reprezentate în producții literare și artistice
– sintetizarea modurilor de reprezentare a identității individuale și colective în diferite tipuri de texte, prin hărți conceptuale care integrează teme și trăsături caracteristice ale personajelor (mentalitate, comportament, limbaj, vestimentație etc.)
– compararea unei secvențe de text cu o creație plastică/muzicală aparținând aceleiași perioade pentru a evidenția reprezentarea aspectelor realității în medii artistice diferite
– vizionarea unor filme artistice sau documentare pentru a identifica formele de reprezentare contemporană a unei perioade/epoci istorice
– elaborarea, pe baza unor surse recomandate de către profesor, a unui proiect de grup despre reprezentarea unei teme în limbaje artistice diferite (literatură, muzică, pictură, sculptură, cinematografie), pentru a demonstra înțelegerea unei realități istorice

1.2. Utilizarea unor modalități variate de înțelegere și de analiză a textelor pentru susținerea opiniilor critice

– exerciții de analiză a unui text literar pentru a identifica elementele care construiesc semnificația (titlu, temă, secvențe textuale, lirism etc.)
– elaborarea unei fișe de observație pentru identificarea elementelor de construcție a textului care contribuie la crearea atmosferei epocii (detalii, imagini etc.)
– interogarea textelor din perspectiva problematicii, a lumii reprezentate, a condiției umane și a valorilor, prin întrebări transtextuale
– redactarea unui jurnal de reflecție asupra valorilor propuse de lumea textului și a relevanței lor în contextul receptării din perioada în care au apărut și din prezent
– analiza comparativă a unui text literar și a unei adaptări multimedia (ilustrație, scurtmetraj, animație etc.), pentru a înțelege cum se transpune aceeași idee în mod simbolic și expresiv în limbaje artistice diferite

1.3. Valorificarea unor modalități diverse de interpretare (contextuală, tematică, stilistică etc.) a unui text pentru evidențierea sensurilor plurale

– redactarea unui jurnal de lectură care inventariază teme, motive, simboluri recurente, valori etice etc., identificate în diferite tipuri de texte
– redactarea unui jurnal de reflecție, folosind reacțiile personale generate de lectura unui text care ilustrează o formă literară specifică pentru reprezentările unei anumite perioade istorice
– construirea sensului de ansamblu al unui text parcurs integral, prin întrebări factuale, intratextuale cu răspuns închis și deschis, prin chestionare care abordează clasificări și inferențe, prin completarea de organizatori grafici și prin rezumare
– redactarea unor texte care să reflecte modul în care mijloacele de expresie contribuie la construcția temei și a sensului (Care este perspectiva asupra temei pe care o configurează textul? Ce tip de lume construiește scriitorul? Ce valori sunt reflectate în lumea textului?)
– exerciții de comparare a unor analize personale asupra textelor studiate generate de inteligența artificială pentru a înțelege particularitățile fiecărui tip de discurs
– elaborarea unor ipoteze interpretative valorificând secvențe relevante din cadrul textului
– realizarea unor discuții în rețea/dezbateri valorificând tabele intertextuale care conțin fragmente din texte literare din culturi/perioade diferite
– crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.), pentru a expune propria interpretare a unui text studiat, urmată de analiza feedbackului generat de instrumentele de inteligență artificială

2. Integrarea fenomenelor literare românești în contexte socioculturale transnaționale pentru dezvoltarea reflexivității și a gândirii critice

2.1. Identificarea unor particularități ale epocilor culturale românești prin raportare la contexte socioculturale transnaționale

– exerciții de analiză a unor tipuri diferite de texte pentru a identifica atitudinile și valorile specifice unei epoci literare/culturale
– crearea unui inventar/breviar de termeni-cheie care exprimă valori, atitudini, trăsături identitare etc. în diferitele tipuri de texte analizate
– exerciții de comparare a două sau mai multe texte reprezentative pentru o epocă literară sau aparținând unor epoci diferite pentru a înțelege elementele definitorii (context, mentalitate, imaginea omului, limbaj etc.)
– exerciții de identificare a unor trăsături specifice unei forme literare din epoca studiată, în context românesc și transnațional
– elaborarea unor hărți conceptuale care să integreze principalele trăsături ale unei epoci culturale, pe baza unor texte, imagini și fragmente audio/video
– realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic) care surprinde principalele idei, valori, credințe ale unei epoci literare/culturale prin includerea unor imagini și citate
– exerciții de reconstituire a profilului „omului epocii” folosind trăsături identificate în textele studiate
– prezentarea unei personalități prin raportare la diverse surse istorice, literare, culturale etc.

2.2. Compararea formelor de reprezentare literară și artistică din epoci culturale diferite pentru a le evidenția dinamica

– realizarea unor tabele comparative între creații literare din aceeași epocă/din epoci culturale diferite, cu identificarea unor teme comune și a unor diferențe de viziune și de stil
– elaborarea unei cronologii susținute cu exemple din diferite texte literare, nonliterare sau de graniță, aparținând epocilor comparate, pentru a evidenția evoluția tematică, stilistică și de viziune, cu menționarea corectă a surselor utilizate
– exerciții de interpretare a unor fragmente din texte din epoci diferite pentru a evidenția specificul unor reprezentări sociale/culturale
– analiza comparativă a unor tipuri de texte diferite pentru a identifica trăsături definitorii ale epocii și modul în care acestea se reflectă în limbajul, în mentalitatea sau în construcția personajelor
– realizarea unei cercetări/investigații care să ilustreze variate reprezentări ale alterității în texte din epoci diferite

3. Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru receptarea, evaluarea și producerea mesajelor orale și scrise, prin raportare la intenția comunicativă, la contextul comunicării și la normă

3.1. Identificarea formelor de variație lingvistică istorică și regională pentru înțelegerea contextului

– stabilirea etimologiei unor cuvinte prin recurs la dicționare, consultate în variantă clasică sau digitală
– ilustrarea tipurilor de alfabet în texte autentice, prin accesarea unei biblioteci digitale
– sesizarea schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului
– rescrierea unor enunțuri/texte scurte din limba veche în limba contemporană
– rescrierea unui fragment de text vechi în limbaj de social media sau jurnalistic actual, pentru a înțelege evoluția limbii prin analiza diferențelor
– discutarea prejudecăților și a stereotipurilor față de graiuri și dialecte, în vederea combaterii discriminării prin limbaj
– elaborarea unei hărți digitale (multimodale) cu regionalisme identificate în operele literare studiate
– analiza modului în care formele de variație regională contribuie la realizarea profilului vorbitorului
– recunoașterea elementelor de tip arhaic/regional în mesaje/postări online cu caracter umoristic, ironic sau parodic
– exprimarea opiniei despre cum ar putea arăta limba română peste un secol

3.2. Utilizarea elementelor de coeziune și coerență textuală pentru receptarea, evaluarea și producerea de mesaje scrise și orale

– identificarea elementelor de coeziune și coerență în texte orale și scrise narative, descriptive, argumentative, explicative etc.
– observarea elementelor lingvistice care asigură coeziunea și coerența în forme de comunicare media (articole online, reclame, podcasturi, postări din social media) pentru a discuta diferențele de organizare textuală
– compararea organizării mesajului în texte diferite (de exemplu, postare/comentariu din social media vs articol online) pentru a evidenția diferențe de coeziune și coerență în funcție de gradul de elaborare a textului
– redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea și coerența textului
– analiza raporturilor sintactice de la nivelul propoziției și al frazei pentru a identifica elementele de coeziune textuală
– identificarea elementelor de referință textuală (mărci anaforice și cataforice, deictice; elipse) în diverse forme de comunicare orală sau scrisă
– evaluarea propriei producții de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) prin explicarea modului în care se asigură coeziunea și coerența textului
– reordonarea secvențelor unui text cu enunțuri/paragrafe intenționat amestecate de profesor (povestire scurtă, știre online), pentru a reconstitui logica discursului și a discuta rolul conectorilor și al referințelor textuale în asigurarea coerenței
– analiza unui șir de comentarii online sau a unui chat de grup pentru a observa cum se construiește coerența conversațională, identificând reluările, elipsele, mărcile de referință textuală (anaforice, cataforice și deictice)
– corectarea în pereche a unui text (de tip chat, comentariu online sau mesaj vocal transcris) în care elevii identifică rupturi de coerență și lipsa elementelor de coeziune, urmată de realizarea unei versiuni îmbunătățite justificând modificările făcute

3.3. Elaborarea mesajelor orale și scrise respectând normele limbii române standard, prin controlul conștient al formelor de exprimare

– planificarea și susținerea unei prezentări orale pe o temă dată, pornind de la textele literare studiate
– transformarea unui text scris în discurs oral, pentru a dezvolta abilități de adaptare a structurilor sintactice din limba scrisă la discursul oral
– recunoașterea abaterilor de la normă în conversații cotidiene sau în forme de comunicare media în vederea îmbunătățirii modului propriu de redactare
– elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail
– rescrierea unei știri ca o postare în social media
– crearea unor povestiri/postări online/dialoguri pentru diferite categorii de public
– completarea unei fișe de (auto)evaluare a discursului oral pe baza unor criterii privind dicția, intonația, claritatea și adaptarea la public a mesajului
– completarea unei fișe de (auto)evaluare a textului scris pe baza unor criterii privind respectarea normelor de ortografie și punctuație, claritatea, coerența și coeziunea mesajului

3.4. Utilizarea responsabilă și reflexivă a mediilor digitale și a inteligenței artificiale ca instrumente de producere și receptare a mesajelor orale și scrise

– consultarea variantelor digitale ale unor dicționare pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însușirii normei academice
– folosirea de biblioteci digitale sau arhive online pentru a identifica surse relevante
– susținerea unor prezentări orale pe suport digital, cu accent pe structurarea informației, pe claritatea mesajului și pe respectarea normelor limbii standard
– organizarea ideilor și a informațiilor din texte prin scheme, prin diagrame sau prin hărți conceptuale realizate cu aplicații digitale specializate
– elaborarea unei instrucțiuni (cerințe formulate) adresate unui instrument de inteligență artificială pentru a obține un răspuns
– rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligență artificială
– evidențierea elementelor de coeziune și coerență sau a particularităților lexicale ale unui text scurt folosind un instrument digital
– crearea de texte multimodale utilizând instrumente digitale variate, pe baza unor texte literare și/sau nonliterare
– scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activitățile de receptare și producere de texte, cu accent pe limitele acestora și pe rolul judecății umane în redactarea unui text”

Sugestii metodologice Programă școlară Limba și literatura română – clasa a IX-a 2026

În secțiunea „Sugestii metodologice”, programa precizează că disciplina este axată pe „formarea și dezvoltarea a trei competențe: competența literară, competența culturală și competența lingvistică” și recomandă „abordarea integrată a celor trei competențe”, astfel încât literatura să fie plasată „în contextul producerii și al receptării ei” și corelată cu fenomenele de limbă. Documentul subliniază că predarea va urmări introducerea noțiunilor de limbă și literatură ca sisteme „pluristratificate, convergente și în evoluție”.

Programa descrie domeniul literatură prin trei componente: „componenta textuală”, legată de receptarea și interpretarea literaturii și evaluată prin „răspuns personal, răspuns critic, jurnalul de reflecție”; „componenta contextuală”, referitoare la contextele istorice, sociale, culturale și estetice ale producerii și receptării textelor; și „componenta teoretică”, exprimată prin concepte care oferă instrumentele necesare „analizei și interpretării substanțiale a acestora”. Documentul precizează că elevii trebuie să înțeleagă literatura atât prin raportare la contextul epocii, cât și prin raportare la experiența personală.

Programa insistă asupra lecturii integrale și a interpretării, arătând că demersurile didactice trebuie să aibă în vedere activități prin care elevii „să recepteze literatura ca pe un discurs complex despre lume și despre condiția umană”. În același timp, se precizează că lectura trebuie să mențină echilibrul între analiză și interpretare, iar activitățile urmăresc „construirea și aprofundarea înțelegerii globale”, prin strategii de redare parafrastică sau sintetică, identificarea coordonatelor textului și construcția interpretării globale.

Pentru interpretarea textelor integrale, documentul stabilește trei timpi metodici: „prelectura”, „lecturile succesive” și „postlectura”. În programă se precizează că prelectura presupune conturarea orizontului de așteptare și stimularea interesului pentru lectură, lecturile succesive urmăresc formularea sensului și a semnificațiilor, iar postlectura este momentul „interogării semnificațiilor, a valorilor și a lumii textului”, precum și al extinderii dialogului prin deschideri intertextuale către alte epoci și literaturi.

Un element important este recomandarea flexibilizării demersului didactic în funcție de profil și de nivelul clasei. Programa arată că profesorii au „posibilitatea flexibilizării demersului didactic”, astfel încât să asigure formarea competențelor și raportarea la conținuturile prevăzute, iar ritmul de parcurgere a modulelor va fi decis de profesor în funcție de particularitățile elevilor. În același timp, se recomandă folosirea la clasă a „resurselor educaționale deschise (RED) interactive și adaptative”, precum și a instrumentelor de inteligență artificială.

În secțiunea despre limba română, programa precizează că domeniul include „Resurse conceptuale (componenta teoretică)”, „componenta discursivă, pragmatică și sociolingvistică” și „componenta reflexivă”. Documentul subliniază că cele trei componente funcționează integrat, iar accentul trebuie pus pe utilizarea limbii în contexte autentice, „nu pe descrierea abstractă a sistemului lingvistic”. De asemenea, se menționează că utilizarea instrumentelor digitale și a aplicațiilor de inteligență artificială „se va realiza în scop formativ, pentru dezvoltarea competenței lingvistice, a competențelor digitale și a gândirii critice”.

Un pasaj relevant privește evaluarea. Programa recomandă diversificarea metodologiilor și afirmă că evaluarea trebuie să fie „formativă, continuă”, urmată de un feedback clar, iar profesorul să combine metodele tradiționale cu cele complementare, precum „observarea sistematică, proiectul, investigația, autoevaluarea și interevaluarea”. Totodată, se precizează că la evaluările scrise itemii ar trebui să fie variați (obiectivi, semiobiectivi și subiectivi) și gradați ca nivel de dificultate.

Printre exemplele de activități didactice pentru competența literară sunt menționate proiecte de grup, ateliere de scriere și „jurnale imersive”. Programa precizează că elevii vor putea redacta „un jurnal «din interiorul» unei epoci pentru a înțelege mentalitățile și atmosfera culturală”. De asemenea, se recomandă strategii prin care elevii citesc „printre rânduri” pentru a construi sensul global, precum și „strategii de lectură contrastivă”, prin care elevii corelează textele cu lumea lor și cu alte texte sau opere de artă.

Programa de Limba și literatura română 2026 – real:

Viziunea programei asupra predării Limbii și literaturii române în clasa a IX-a

Un element important din „Nota de prezentare” este accentul pus pe continuitatea cu gimnaziul. Programa precizează că „se situează în raport de continuitate față de programa de nivel gimnazial a disciplinei de studiu, valorificând achizițiile și dezvoltând competențele elevilor, pe care le proiectează la un nivel superior (prin grade mai înalte de conștientizare, de abstractizare și de reflecție)”.

Totodată, documentul arată că tema generală a clasei a VIII-a, „Reflecții despre lumea din jur”, este continuată în clasa a IX-a printr-un modul intitulat „Reflecții despre literatură”, în care elevilor li se facilitează „o înțelegere a literaturii din perspective și contexte multiple”.

În document sunt menționate explicit câteva concepte care ar trebui să structureze predarea și care sunt prezentate drept „concepte supraordonatoare”. Unul dintre acestea este ideea că „literatura este un sistem pluristratificat”, abordată simultan ca „reprezentare a realității”, „instituție”, „parcurs istoric”, „spațiu de creație” și „tablou al genurilor”. Programa subliniază că această perspectivă se concretizează încă din primul modul tematic, care își propune „cultivarea unei atitudini deschise față de educația literară” și „conștientizarea faptului că literatura, ca fenomen cultural și estetic, contribuie la dezvoltarea personală a elevilor”.

Un alt concept-cheie introdus în programă este cel de „context”, care este raportat la documentele OECD și la evaluările internaționale. Programa precizează că acest concept „va ordona dezvoltarea competenței de lectură literară” și se referă atât la „dinamici socioistorice exterioare textelor”, cât și la evaluarea și reflecția asupra textelor din perspectiva „contextelor familiare cititorului” sau a altor culturi și arte („muzică, arte plastice etc.”), cu scopul de a „problematiza și a construi reprezentări ale lumii și ale omului”.

• Programa precizează că „interpretarea literaturii” are drept scop „modelarea perspectivei despre om și lume a elevilor” și este asociată cu raportarea critică la „valorile lumii textului”, cu „interogarea contextelor (producere și receptare)” și cu „valorizarea interpretării”. Este o formulare care indică o abordare apropiată de modelele de lectură critică și culturală, nu doar de lectura tradițională orientată spre conținut.

Documentul pune accent și pe ideea că „formele literare organizează reprezentarea realității în literatură și încadrează viziunile personale ale creatorilor asupra lumii”. Acestea sunt definite ca un sistem aflat în sincronie cu epoca, dependent de „contextele istoric, sociocultural și estetic”, dar care „evoluează în timp” în acord cu mentalitatea fiecărei epoci și cu imaginarul colectiv. Practic, programa justifică abordarea cronologică prin faptul că formele literare sunt văzute ca expresie a evoluției culturale.

Un capitol aparte îl constituie dimensiunea lingvistică, unde programa afirmă că „flexibilitatea lingvistică și comunicativă” determină organizarea strategică a studiului limbii pe patru piloni: „conștientizare lingvistică, variație lingvistică, redactare și comunicare orală”. Tot aici apare o justificare explicită legată de analfabetism, prin menționarea combaterii unei „duble deficiențe”: pe de o parte, „analfabetismul funcțional (incapacitatea de a decoda și de a înțelege critic informația)”, iar pe de altă parte, „analfabetismul practic”, definit drept „eșecul de a scrie și de a vorbi corect și coerent în limba maternă”.

În secțiunea de activități, apare și o referire interesantă la tehnologie și la instrumente moderne de lucru. De exemplu, în cadrul competenței de interpretare se menționează „generarea de inteligența artificială pentru a înțelege particularitățile fiecărui tip de discurs”, dar și activități precum realizarea de prezentări multimedia și analiza feedbackului generat de instrumente digitale. În același timp, programa include cerințe de tip „realizarea unor discuții în rețea/dezbateri” și „crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.)”, ceea ce sugerează o direcție mai apropiată de proiecte și portofolii.

• DESCARCĂ Programa școlară de clasa a IX-a în vigoare din 2009: