Delapidare în formă continuată de peste 7 milioane de euro la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, cu mod de lucru descoperit și explicat de Corpul de Control al Ministerului Educației / Instituția sesizează DNA și pentru elemente ale infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu / Raportul după care șeful ISJ, Mihai Sorin, și-a dat demisia

Corpul de Control (CC) al Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a dispus sesizarea DNA și a altor instituții de control și urmărire penală, după ce a constatat „nereguli grave în evidența contabilă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța”, cu un prejudiciu estimat la 35.200.695 lei, arată raportul CC obținut la solicitarea Edupedu.ro. Documentul este semnat la 26 ianuarie 2026. Între timp, inspectorul școlar general Sorin Mihai nu mai este în funcție, fiind înlocuit de la începutul lunii februarie de Claudia Portase.

Potrivit raportului, echipa de control dispune „Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), având în vedere faptul că, în perioada 2012-2025, s-au constatat nereguli grave în evidența contabilă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, prejudiciul estimat fiind de 35.200.695 lei”.

Documentul precizează că „Raportul de control va fi înaintat Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Cu această ocazie se va solicita efectuarea unei cercetări pentru stabilirea răspunderii penale și recuperarea prejudiciului produs instituției publice, deoarece fapta implică funcționari publici, prejudiciul estimat este mai mare de 200.000 lei”.

• Faptele sunt considerate susceptibile de a întruni elementele constitutive ale mai multor infracțiuni: „delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual, uzurparea funcției, abuz în serviciu și/sau neglijență în serviciu”.

792 de CEC-uri în valoare de 35,2 milioane lei, neînregistrate în contabilitate

Raportul consultat de Edupedu.ro arată că, în perioada 2012-2025, „un număr total de 792 CEC-uri, în valoare totală de 35.200.695 lei, decontate de către Trezoreria Constanța personalului de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța NU au fost înregistrate în Registrul de casă al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, nici în contul 5311 ‘Casa în lei’”.

„Suma totală de 35.200.695 lei nu a ajuns în casieria Inspectoratului Școlar Județean Constanța și nu s-au făcut plăți în numerar, prin casierie din aceste sume”, se arată în document.

De asemenea, s-a constatat „prezentarea de situații financiare care conțin date eronate sau necorelate”, întrucât „sumele ridicate cu CEC-uri de la Trezoreria Constanța, care nu au fost trecute prin casieria ISJ Constanța, în documentele financiar-contabile (inclusiv în situațiile financiare) au fost trecute în mod nejustificat direct pe cheltuieli, fără să existe documente justificative la bază, generând un prejudiciu de 35.200.695 lei”.

Schema identificată de Corpul de Control pentru cele 4 CEC-uri de 251.000 de lei

Potrivit raportului, „modul de lucru a fost următorul”: au fost identificate toate CEC-urile din luna decembrie 2023 decontate de Trezoreria Constanța către personalul IȘJ Constanța – cinci CEC-uri în valoare totală de 251.657 lei. Dintre acestea, patru CEC-uri, însumând 251.000 lei, nu au fost înregistrate în Registrul de casă. Conform OMFP 1.917/2005, aceste sume ridicate în numerar trebuiau înregistrate în debitul contului 5311 „Casa în lei”, în corespondență cu contul 581 „Viramente interne” (5311 = 581). În lista notelor contabile din luna decembrie 2023 a fost identificată însă o singură notă de acest tip, în valoare de 657 lei (CEC-ul din 27.12.2023), singura sumă trecută prin registrul de casă, restul de 251.000 lei nefiind înregistrate corect în contul 5311.

Echipa de control a procedat apoi la defalcarea sumei de 251.000 lei pe tipuri de cheltuieli și articole bugetare, conform explicațiilor din CEC-uri: 232.000 lei la „Cheltuieli cu salariile” (Titlul 10) și 19.000 lei la „Cheltuieli cu transportul elevilor” (Titlul 57). Din totalul aferent salariilor, 170.000 lei au fost evidențiați pe articolul bugetar 10.01.01 „salarii de bază”, iar 62.000 lei pe articolul 10.01.17 „indemnizații de hrană”, iar suma de 19.000 lei a fost încadrată la articolul 57.02.02 „ajutoare sociale în natură (transport elevi)”.

Verificarea înregistrărilor contabile a arătat că, la sfârșitul lunii noiembrie 2023, pe articolul 10.01.01 fusese înregistrată o cheltuială cu salariile de 722.371 lei, deși valoarea totală a statelor de plată achitate în decembrie 2023 era de 543.271 lei. Diferența de 170.000 lei – identică cu suma CEC-urilor neînregistrate – a fost adăugată în mod nejustificat direct pe cheltuială, fără documente justificative, pentru a permite retragerea ulterioară a numerarului din Trezorerie fără a-l evidenția în contul 5311 „Casa în lei”. Același tipar a fost identificat și pentru indemnizațiile de hrană (diferență de 62.000 lei) și pentru transportul elevilor (19.000 lei), sume care au fost trecute direct pe cheltuieli, fără operațiuni reale și fără documente justificative, generând prejudicii distincte din fonduri publice.

Corpul de Control semnalează inclusiv „lipsa documentelor ALOP aferente plății salariilor pentru perioada 2020-2025”, ceea ce presupune nerespectarea mai multor prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice.

Raportul invocă art. 24(2), potrivit căruia „Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu”, precum și art. 52(6), care prevede că „Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale”.

• În plus, este invocat art. 22(2) din aceeași lege, conform căruia „Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor […] utilizarea cheltuielilor […] pe baza bunei gestiuni financiare; integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc”.

Documente lipsă, arhivare necorespunzătoare

Raportul mai consemnează că documentele financiar-contabile „nu au fost puse la dispoziția echipei de verificare a Corpului de Control”, iar:

• „Notele contabile și Fișele de cont nu s-au prezentat, motivând că calculatorul este sigilat”;
• „toate Registrele-Jurnal și Balanțele de verificare lunare care au fost prezentate erau nesemnate/neasumate”;
• „documentele ALOP aferente plății salariilor, nu s-au prezentat deoarece nu au fost identificate în arhivă”;
• „dosarele lunare financiar-contabile […] nu au fost arhivate, numerotate și nu au fost legate/șnuruite”.

Corpul de Control concluzionează că „este evident faptul că contabilul șef nu a organizat în mod corespunzător activitatea de păstrare a documentelor financiar-contabile și activitatea de arhivare a acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Sesizări către Parchet, Curtea de Conturi, ANAF și Arhivele Naționale

Pe lângă sesizarea DNA, raportul dispune:

• „Sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București”, pentru începerea cercetărilor penale și stabilirea răspunderii persoanelor vinovate;
• „Sesizarea Curții de Conturi a României” pentru nerespectarea prevederilor legale privind auditul public intern și finanțele publice;
• „Sesizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)” pentru încălcarea legislației contabile și financiare;
• „Sesizarea ARHIVELOR NAȚIONALE (serviciilor județene ale Arhivelor Naționale)” pentru nerespectarea obligațiilor privind păstrarea și arhivarea documentelor.

Raportul dispune și „Suspendarea dreptului de a exercita de viză de control financiar preventiv de către doamna contabil șef”, pentru nerespectarea prevederilor legale privind controlul financiar preventiv.

Documentul citează art. 23 din Legea 500/2002, potrivit căruia „Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public”, precum și art. 24(2), care prevede că „Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu”.

Corpul de Control reține că, potrivit art. 2 lit. c) din O.G. 119/1999, controlul financiar preventiv este „activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora”, iar verificările se fac prin parcurgerea listelor de verificare specifice.

În cazul ISJ Constanța, pentru acordarea vizei CFP „nu s-a procedat la ‘verificarea formală’ a documentelor prezentate, prin ‘parcurgerea listei de verificare specifice operațiunii primite la viză’”, deși „parcurgerea listei de verificare specifică operațiunii primite la viză este obligatorie”, deoarece „Prin acordarea vizei se certifică implicit îndeplinirea condițiilor menționate în listele de verificare”.

Posibile fapte de natură penală și contravențională

În secțiunea dedicată cercetării disciplinare, raportul invocă și art. 41 din Legea contabilității nr. 82/1991, potrivit căruia constituie contravenție „deținerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor și datoriilor, precum și efectuarea de operațiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate” sau nerespectarea reglementărilor privind „întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate”.

De asemenea, este invocat art. 9(1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care prevede că constituie infracțiune „evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

Raportul face trimitere și la prevederile privind operațiunile de casă, arătând că, potrivit Decretului nr. 209/1976, instituțiile trebuie să efectueze toate „operațiile de încasări și plăți în numerar prin casierie”, iar „Evidența încasărilor și plăților în numerar se ține cu ajutorul registrului de casă”. În cazul analizat, registrul de casă „trebuia să stea la baza înregistrării numerarului ridicat de la Trezoreria Constanța în contabilitatea I.S.J. Constanța, în debitul contului 5311 ‘Casa în lei’”, lucru care, potrivit echipei de control, „nu s-a întâmplat la nivelul ISJ Constanța”.

Vor fi continuare verificările pentru anii 2010-2012

Raportul menționează și o adresă a Trezoreriei Municipiului Constanța, potrivit căreia „CEC-urile din perioada 2010-2011, parțial 2012 au fost deteriorate în urma unei inundații și au fost predate spre casare”. Pentru acei ani „au putut fi puse la dispoziție numai Extrasele de cont în format ‘Pdf’”.

În aceste condiții, Inspectoratul Școlar Județean Constanța „va continua verificarea/ identificarea sumelor ridicate cu file de CEC de la Trezoreria Municipiului Constanța, sume care nu au fost înregistrate în Registrul de casă al I.S.J. Constanța, pentru anii 2010, 2011, parțial 2012 și până la identificarea perioadei de început a sustragerilor de numerar și a stabilirii valorii totale a prejudiciului”. Termenul stabilit pentru această măsură este de „45 zile calendaristice de la primirea raportului”.

Pe lângă prejudiciul major de peste 35 de milioane de lei, raportul prevede și „Luarea măsurilor necesare pentru recuperarea cheltuielilor cu efectuarea navetei inspectorilor școlari, în valoare totală de 69.737 lei”, cu termen de 15 zile de la primirea raportului.

• Totodată, este dispusă „Monitorizarea activității manageriale, în anul școlar 2025–2026” la Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” din Constanța și la Grădinița „Curcubeul Magic” din Constanța.

Citește și:

Profesoara de Istorie Claudia Portase, numită șefă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, după demisia lui Sorin Mihai / Ministerul Educației: O persoană din interiorul instituției a fost apreciată ca fiind o soluție bună

Șeful Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Sorin Mihai, și-a dat demisia, după 6 ani la conducerea ISJ / Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion spune că recent Corpul de Control al Ministerului Educației a descins la ISJ Constanța