Dezbatere pe 6% din PIB pentru educație: Doar reprezentantul UDMR susține să fie alocat atât cât spune legea / Oficialii PNL și USR promit o creștere graduală, PSD lipsește din discuție

Din cinci reprezentanți ai principalelor partide politice care au participat, miercuri, la o dezbatere găzduită de Digi24 pe tema educației, unul singur, anume cel al UDMR, a susținut obligativitatea ca acest sector să primească 6% din PIB, în alocarea pentru 2020, așa cum prevede Legea Educației. Cu excepția PSD, care a lipsit cu desăvârșire de la discuție, celalți politicieni fie au promis o creștere treptată, până la 6% peste câțiva ani, fie au vorbit diverse lucruri, înainte ca discuția să eșueze în atacuri pe seama asocierii unora dintre participanți cu turnători la Securitate.

În dezbaterea menționată, concentrată pe problema învățământului timpuriu, participanții au afirmat repetat că una dintre principalele probleme ale educației este faptul că există prevederi legale importante care nu sunt aplicate în realitate. 

Dar, la final, discuția s-a mutat spre banii care trebuie alocați de la buget pentru educație, anul viitor. În condițiile în care Legea Educației prevede 6% din PIB pentru educație și 2% pentru cercetare, doar reprezentantul UDMR, Ödön Szabó, a susținut respectarea acestei prevederi legale. Reprezentantul PNL, Sorin Câmpeanu, dar și cel al USR, Corina Atanasiu, au vorbit despre o creștere treptată a alocărilor, cu un orizont de câțiva ani, aceasta din urmă insistând pe nevoia de atragere de fonduri europene. Cătălin Avramescu de la PMP a vorbit despre alte probleme – manelizarea culturală, lipsurile economiei reale și impactul lor asupra alocărilor – iar Adrian Dobre de la Pro România a vorbit despre investiții în infrastructură pentru educația timpurie (tema-cadru a dezbaterii de azi).

• Este vorba despre o nouă ediție a discuțiilor cu tema “Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”, organizate de Digi24, Fundația Agenția de Dezvoltare comunitară „Împreună”, Reprezentanța Comisiei Europene în România, INSCHOOL (proiect comun UE-Consiliul Europei), Universitatea din București şi Administraţia Prezidenţială, cu sprijinul UNICEF.

Ce au spus participanții, întrebați în legătură cu alocarea pentru educație în viitorul buget:

Corina Atanasiu, USR: “Oricare dintre noi ar veni acum și ar spune că, dacă mâine ar ajunge la guvernare, ar pune pe masă 6% din PIB mi s-ar părea exagerat. Probabil vom ajunge la acest procent treptat și cu eforturi. Dar norocul nostru este alocarea multi-anuală 2021-2027, care acum e în programare, în organizarea priorităților. Și cred că acolo este șansa noastră, pe fondurile europene, de a reface infrastructură, de a investi în servicii de calitate, de a extinde programele naționale – spuneați de masa caldă în școli. Unul dintre angajamentele USR-Plus se numește școala de la 8 la 5, în care copiii să și mănânce și să și facă activitate remedială. Dacă nu ne gândim cu grijă să investim în capacitatea administrației publice de a absorbi aceste fonduri, în a găsi metode de flexibilizare a accesării acestor fonduri… Uitați ce se întâmplă acum, caz concret în care școlile trebuie să acceseze fonduri europene pentru tablete. Școlile bogate, mari, care au experiență au depus deja proiectele, școlile care au cea mai mare nevoie, școlile de la țară  nu sunt în stare să acceseze fondurile. (…)”

Cătălin Avramescu PMP: “PMP are o poziție clară. Alocația pentru educație, proporția din buget care se duce către toate formele de educație trebuie să crească. Trebuie să crească masiv. Cum se va întâmpla acest lucru? Oricine poate să vină să spună “eu vreau 30, 80, 90%” și văd că unii sunt specializați în așa ceva. Problema e că bugetul se alimentează din economia reală. Atâta vreme cât prin politici etatiste, prin taxare punitivă, prin corupție economia reală este sufocată, noi nu vom avea de unde să extragem bani de la buget. Putem veni să punem pe hârtie orice cifre. Dacă acest lucru nu se întâmplă, dacă economia reală nu este relansată… Iar acum, din păcate, și din motive obiective, există o pandemie – această economie reală este într-o criză. De ce starea economiei reale e importantă? Pentru că, în fond, mai ales dacă discutăm despre educație timpurie, acolo trebuie să existe două elemente fundamentale: 1 – părinți cu mijloace financiare măcar decente, pentru că în momentul în care trăiești în indecență financiară nu ai ce să faci în privința educației copilului tău, nu ai resursele pe care le poți mobiliza; 2 – trebuie să existe un nivel cultural decent în sfera publică și pe cale de consecință în familii. Or, aici văd încă o dată că niciunul dintre celelalte partide nu are de spus nimic, nici măcar nu observă care este problema (…)”

Sorin Câmpeanu PNL:  “Există în negoicere, în prezent, o axă dedicată educației timpurii în cadrul Programului Operațional Educație și Ocupare. Fondurile din această axă… Sperăm că finalizarea va fi cu succes pentru negocierea Programului Operațional Educație și Ocupare. Se adaugă cele 820 milioane de euro din Programul Operațional Regional destinați pentru O regiune educată. Sunt fonduri care vor trebui să contribuie eficient la rezolvarea unor probleme din educație. La nivel național, PNL a afirmat că susține creșteri graduale până la 18% din bugetul național, echivalentul cu 6% din PIB, investiți în educație. La acest buget se adaugă 3% din bugetul național destinat cercetării, respectiv 1% din PIB destinat finanțării publice a cercetării, la care ar trebui să se adauge și finanțarea privată a cercetării, în cuantum de un punct procentual. Ținta era asumată de România pentru 2020 – finanțarea cercetării, explicit, 1% finanțare publică plus 1% finanțare privată. Suntem la 0,13% finanțare publică. Este, oricum, ultima țară europeană din perspectiva investiției în cercetare, un lucru foarte trist. Acestea sunt lucruri asumate, cu un orizont 2024 – repet, 6% din PIB prin creșteri graduale și 1% PIB pentru finanțarea publică a cercetării. (…)”

Adrian Dobre, Pro România: “Suntem perfect de acord că educația e firul roșu care ne unește în această discuție, atât legat de necesitatea ei, cât și legat de faptul că fără ea nu putem avea un viitor, nici în ceea ce privește competitivitatea, economia, securitatea. Noi încercăm să prioritizăm acest subiect al educației timpurii într-un buget despre care deocamdată nu știm cum va arăta. Nu a fost supus dezbaterii publice până în momentul de față, deși cred că ar fi trebuit. Important este în acest moment să vedem care este necesarul de infrastructură pentru acest domeniu, educația timpurie. (…)”

Ödön Szabó, UDMR: “Legea în această privință este foarte clară. Legea prevede că trebuie 6% din PIB. Atunci hai să scoatem din lege, dacă nu vrem să o respectăm! De ce tot prorogăm? Cu toții am căzut la un moment dat de acord că trebuie 6% din PIB! Hai să scoatem, dacă nu vrem să o ținem! Această minciună, că tot o ținem acolo și nu ținem cont de ea pentru că o prorogăm după părerea mea e mult mai dezastruos decât orice altceva. E toxic. Dar eu cred că se poate, dacă am cădea cu toții de acord. Așa cum într-o lună am reușit cu 2% la apărare pentru că așa era interesul național, atunci interesul național nu este ca să finanțăm învățământul ca lumea așa cum ne-am propus cu toții și am căzut de acord?  Eu nu pot accepta acest lucru, deci da, trebuie asigurat 6%. Și din acest 6% avem prevăzut ca de anul viitor să existe finanțare per capita pentru învățământul antepreșcolar – trebuie implementat (…) Trebuie să mergem mai departe, nu doar să pilotăm, să extindem masa caldă la școală – am pilotat destul, hai să vedem cine poate implementa intră etapizat în acest program. Hai să vedem cum finanțăm after school-ul și cum creștem (…)”

Discuția a deviat la final în acuzații despre asocierile unora dintre participanți cu turnători la Securitate.

Dezbaterea poate fi urmărită integral aici