Extinderea programului-pilot de folosire exclusivă a catalogului electronic în școli, adaptarea acestor platforme online de management școlar la nevoile din Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), reformă importantă în reforma „România educată” derulată prin PNRR, dar și apariția “bruscă” a mai multor cataloage online cu un set limitat de funcționalități care nu garantează securitatea datelor sunt trei dintre perspectivele pe care procesul de digitalizare în școli le-a adus în discuție în anul 2022, spun reprezentanții platformelor Kinderpedia și Adservio, într-un interviu pentru EduPedu.ro.
Digitalizarea a continuat în trendul obișnuit al anilor trecuți, “un semn îmbucurător”, remarcă Evelina Necula, co-fondator Kinderpedia. Mihai Mocanu, reprezentant Adservio, susține la rândul său că “Ministerul și ISJ-urile ar putea face mai mult în direcția încurajării trecerii mai rapide către digitalizare, prin lucruri mult mai concrete”. Reprezentanții celor două aplicații digitale pentru comunitatea școlară încurajează implicarea tuturor actorilor educaționali în dezvoltarea digitalizării de calitate a învățământului.
- 42 de școli din mediul rural au beneficiat de acces gratuit la platforma de catalog online Adservio, lansată în 2008, cursuri de formare pentru utilizarea ei și ateliere de educație financiară pentru profesori, elevi și părinți, într-un proiect de 7.000 de euro finanțat de BCR prin programul Școala de Bani, în anul școlar 2021-2022. Din septembrie 2022, ca o continuare a procesului de digitalizare, peste 40 de școli din zone defavorizate sunt susținute prin parteneriatul Adservio – Școala de Bani BCR, astfel încât să aloce mai puțin timp sarcinilor administrative/repetitive și mai mult timp misiunii de bază: educația elevilor.
- Primul loc în competiția InnovX-BCR 2021, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, a fost câștigat de platforma Kinderpedia, ca recunoaștere a expansiunii companiei, prezentă în peste 25 țări de pe 5 continente. De atunci, Banca Comercială Română este partenerul Kinderpedia în dezvoltarea de soluții pentru gestionarea eficientă a activității administrative, fie că este vorba de plata taxelor și de contribuții, planificări și raportări sau legătura dintre familia copilului și grădiniță/ școală prin aplicația mobilă.
În ceea ce privește comportamentele care împiedică cel mai mult folosirea aplicațiilor digitale în școală, cei doi spun că, în primul rând, cauza pentru care adoptarea tehnologiei în mediul școlar este rezistența la schimbare și teama de aceasta.
“La nivel central, o frână în utilizarea aplicațiilor digitale în școală este lipsa de fermitate a decidenților din minister și inspectorate”, spune co-fondatorul Kinderpedia, Evelina Necula, care adaugă că oficialii “par că își tot aruncă de la unul la altul cartoful fierbinte al educației digitale”.
“La nivel de primării, sunt achizițiile deseori heirupistice, necorelate cu un plan de transformare care să pornească de la competențele viitoare pe care trebuie să le dezvolte elevii de astăzi, să ia în calcul situația școlilor și a grădinițelor, nevoile lor, și să le vină în întâmpinare cu soluții complete, articulate, care să vizeze modul cum se organizează o școală, cum comunică, felul cum învață elevii, cum le sunt măsurate competențele și cum primesc feedback”, mai spune reprezentanta Kinderpedia.
Mihai Mocanu, din partea Adservio, apreciază că, pentru a evita piedicile în folosirea catalogului online în școală, o platformă calitativă trebuie să dea încredere directorilor și profesorilor că procesul de trecere în lumea virtuală a notelor și managementului este ușor de suportat și sprijinit:
“Ne luăm în serios misiunea de explicare a faptului că trecerea către digitalizare e surprinzător de ușoară și noi asigurăm, pas cu pas, tot suportul necesar în acest sens. Evident, sunt și multe cazuri în care unii directori și profesori își doresc să lucreze printr-o platformă avansată de management educațional, dar nu au finanțare”.
“PNRAS e o oportunitate pentru unele dintre aceste situații. Desigur că și Ministerul și ISJ-urile ar putea face mai mult în direcția încurajării trecerii mai rapide către digitalizare, prin lucruri mult mai concrete. Părinții sunt de obicei pro-tehnologie, pentru că văd imediat efectele pozitive pentru educația copiilor lor”, consideră reprezentantul Adservio.
Reforma prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), încă slab definită
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României prevede 3,6 miliarde de euro pentru reformarea educației, în principal digitalizare și sprijin pentru învățământul din mediile defavorizate. Întrebați ce se prefigurează în următorii ani, având în vedere impactul PNRR și al reformei anunțate și finanțate prin acesta în Educație și ce așteptări au, reprezentanții celor două firme au ținut să menționeze că reforma încă nu este clar trasată și că are nevoie de predictibilitate din partea instituțiilor care o girează pentru a i se estima potențialul.
“Anii ce vin sunt cruciali pentru parcursul viitor al educației din România. Felul cum școlile și autoritățile decid să folosească fondurile din PNRR va dicta măsura în care vom reuși să clădim în țara noastră un sistem educațional de top. Altminteri, vom fi luați într-un târziu pe fărașul transformării digitale, după ce ni se vor fi epuizat toate șansele de a profita de acest trend“, atrage atenția Evelina Nicula. “Sperăm într-un progres rapid, fiindcă România a rămas mult în urmă din acest punct de vedere. PNRR poate ajuta ca finanțare, doar că e critic să fie înțeles de către decidenți că digitalizarea înseamnă și software, platforme educaționale, nu numai finanțare de hardware“, apreciază, la rândul lui, Mihai Mocanu.
Cataloagele școlare online “neserioase”, “apărute peste noapte”, derutează profesorii
Fenomenul cataloagelor online care apar brusc pe piața managementului școlar, cu dotări precare și care nu garantează securitatea datelor, este o “anomalie” pe care cei de la Adservio și Kinderpedia au observat-o în 2022. Acest lucru nu încurajează o competiție sănătoasă și “taie” din încrederea profesorilor în aplicații digitale odată ce le folosesc, spune Evelina Necula.
Pentru a evita aceste platforme “neserioase”, Ministerul Educației (ME) ar trebui să acționeze și să definească standarde de calitate, pentru ca digitalizarea să rămână, așa cum s-a propus inițial, un proces al siguranței personale, de date, dar și online, pentru utilizatori și administratorii unităților de învățământ, crede Mihai Mocanu.
Concurența pe care o creează, nesănătoasă. “Acest fenomen, departe de a încuraja o concurență sănătoasă și de a aduce beneficii suplimentare utilizatorilor, riscă să aducă prejudicii imaginii educației digitale. De ce? Pentru că așa zisele cataloage noi vin cu un pachet minim de funcționalități, cu o experiență de utilizare săracă și defectuoasă și cu zero investiții în zona de securitate cibernetică. Vom simți consecințele acestui fals val de digitalizare în reticența profesorilor față de instrumente noi, în viitor, după ce se vor fi convins de lipsa de viabilitate celor curente”, atrage atenția Evelina Necula.
Adservio consideră că este necesar ca “Ministerul să adopte standarde de calitate pentru platformele educaționale, pentru a elimina soluțiile de digitalizare obscure, neserioase și nesigure”, spune Mihai Mocanu.
Interviul, integral mai jos:
“Care a fost implicarea voastră în comunitatea școlară în anul 2022?
Kinderpedia: Suntem entuziaști să privim în urmă și să numărăm cum, anul acesta, comunitatea Kinderpedia a depășit 25.000 de profesori. Un alt motiv de recunoștință este faptul că i-am conectat pe aceștia cu comunități școlare din peste 20 de țări, de pe 5 continente. Am făcut activitatea copiilor de la școală și grădiniță accesibilă pentru mai mult de 200.000 de familii și am readus încrederea în relația între profesori și părinți.
Susținem zi de zi sute de școli care au făcut sau sunt în curs să facă tranziția completă de la catalogul tipărit la cel electronic. Am introdus și am promovat observarea și evaluarea permanentă a progresului copiilor, cu ajutorul noului modul de monitorizare a progresului școlar, pe Kinderpedia. Acesta ajută școlile să facă tranziția de la a transmite informații la a clădi competențe. Totodată, este primul pas în realizarea unui portofoliu educațional al copilului, unul care să îi marcheze evoluția și reușitele de la grădiniță până la liceu.
Privind către impactul nostru, apreciez că unul dintre cele mai reprezentative rezultate este că am făcut tehnologia accesibilă pentru profesori. Mă refer aici la miile de ore dedicate de colegii mei pregătirii personalului școlilor, dar și la eforturi integrate, cum a fost Academia Profesorului Digital, un demers de transformare a modului cum lucrează și comunică profesorii pe care l-am derulat în parteneriat cu Brio și cu Livresq, sub coordonarea profesorului Marcel Bartic. Academia este un program de formare pentru profesori ce cuprinde o sesiune live sau în format hibrid, trei sesiuni online, sincrone, de parcurgere a instrumentelor digitale si un material de curs interactiv, asincron, cu ajutorul căruia profesorii pot învăța să lucreze digital în ritmul lor. La program au participat până astăzi peste 2.000 de profesori din Tulcea, Buzău, Suceava, Brașov și Călărași și ne păstrăm angajamentul de a veni în întâmpinarea comunităților pentru care tehnologia este o punte către competențele viitorului și un aliat în a face școala atrăgătoare și relevantă pentru nativii digitali de astăzi.
Nu în ultimul rând, am continuat să promovăm în comunitatea modele de bune practici și valori autentice în educație. De aceea ne-am bucurat nespus când rezultatele lui Viforel Dorobanțu, Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, jud. Călărași, au fost recunoscute prin premiul Directorul Anului pentru Inovație la Gala Asociației pentru Valori în Educație. Viforel e un lider autentic ale cărui viziune și curaj le-am oferit drept inspirație și motivație tuturor directorilor care își propun să obțină o transformare durabilă în școlile lor.
Adservio: Adservio a continuat dezvoltarea rapidă a platformei și în 2022. Printre cele mai importante funcționalități lansate se numără: sincronizarea orarului cu calendarul, posibilitatea semnării digitale a condicii de către profesori, aplicație nouă de mobile, descărcarea catalogului pdf (extrem de utilă pentru școlile din programul-pilot), statistici pentru clasele pre-școlare, modulul de taxe pentru grădinițele și școlile private.
De asemenea, am făcut disponibilă platformă în 4 limbi străine, în vederea accesului pe piețele externe. În acest sens, am implementat Adservio în cea mai mare rețea de școli private din Azerbaidjan.
Ce s-a întâmplat în 2022 din punctul de vedere al avansului digitalizării în Educație?
Kinderpedia: Pe plan local, cele mai multe discuții pe tema educației digitale s-au purtat în jurul catalogului electronic și a programului PNRAS, ce cuprinde o cotă obligatorie destinată acestui capitol. Dacă ne referim la primul, programul de pilotare a catalogului electronic a atras anul acesta un număr semnificativ mai mare de școli decât anul trecut, ceea ce e un semn îmbucurător.
Am remarcat totodată două anomalii. Prima este apariția oportunistică a 12-15 soluții de catalog electronic noi, construite peste noapte. Acest fenomen, departe de a încuraja o concurență sănătoasă și de a aduce beneficii suplimentare utilizatorilor, riscă să aducă prejudicii imaginii educației digitale. De ce? Pentru că așa zisele cataloage noi vin cu un pachet minim de funcționalități, cu o experiență de utilizare săracă și defectuoasă și cu zero investiții în zona de securitate cibernetică. Vom simți consecințele acestui fals val de digitalizare în reticența profesorilor față de instrumente noi, în viitor, după ce se vor fi convins de lipsa de viabilitate celor curente.
A doua anomalie este catalogul electronic ce se printează pe hârtie, de teamă că pică serverul sau cedează aplicația. Si acest fenomen este legat de lipsa de fiabilitate a multora dintre soluțiile apărute peste noapte, dar și de înțelegerea limitată a beneficiilor cloud-ului. Să fii în cloud înseamnă să nu îți mai ții datele în ogradă sau în ograda de peste drum – pe un server partajat – laolaltă cu alte zeci sau sute de alte site-uri și aplicații. Înseamnă să ai acces permanent la datele tale și certitudinea că nimeni altcineva, neautorizat, nu va ajunge la ele.
Adservio: Digitalizarea a continuat în trendul obișnuit al anilor anteriori. Un semn pozitiv este extinderea programului-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic, inițiativă la care Adservio are un important aport. Efectul PNRAS (Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar) se va vedea anul viitor.
Ce împiedică cel mai mult folosirea aplicațiilor digitale în școală? Și unde sunt aceste aspecte, la ce nivel?
La nivel central, o frână în utilizarea aplicațiilor digitale în școală este lipsa de fermitate a decidenților din minister și inspectorate, care par că își tot aruncă de la unul la altul cartoful fierbinte al educației digitale. La nivel de primării, achizițiile deseori heirupistice, necorelate cu un plan de transformare care să pornească de la competențele viitoare pe care trebuie să le dezvolte elevii de astăzi, să ia în calcul situația școlilor și a grădinițelor, nevoile lor, și să le vină în întâmpinare cu soluții complete, articulate, care să vizeze modul cum se organizează o școală, cum comunică, felul cum învață elevii, cum le sunt măsurate competențele și cum primesc feedback.
La nivel de școli, directori, chiar și profesori, fenomenul care își pune probabil cel mai mult amprenta acolo unde tehnologia nu reușește să pătrundă este inerția. Sau proverbialul ”Facem când o fi musai”. Și astfel ne întoarcem la autoritățile centrale și la permanenta lor ezitare pe această temă.
Dacă vorbim despre profesori, e imposibil să nu readuc în discuție aspectul competențelor digitale. Un profesor nepregătit să utilizeze tehnologia o va vedea ca pe o amenințare și va continua să alunece către vechile moduri de lucru imediat ce atenția publică se mută în altă parte. Individual, profesorii de școală veche încetinesc transformarea educației, pentru că țin cu greu pasul. Sunt, din păcate, școli unde aceștia o țin pe loc de-a dreptul, pentru că fac front comun împotriva oricărei inițiative a unui director binevoitor de a face lucrurile altfel.
Elevii și părinții au, din păcate, puține de spus în modul cum se organizează și cum funcționează școala. Deseori, ei sunt beneficiari pasivi ai unui sistem pe care tot noi, părinții activi, prin contribuțiile noastre la buget, îl alimentăm. Dar asta s-ar putea schimba cu un sistem de educație subvenționat public, in locul unuia finanțat public. În acest caz, școlile ar putea sa primească fonduri în funcție de numărul de elevi înscriși și să aibă acces la investiții în funcție de performanțele academice si nu numai ale elevilor. Cred că o astfel de abordare ar schimba radical relațiile în comunitatea școlii.
Adservio: Adoptarea digitalizării este întârziată în primul rând de rezistența la schimbare, de teama de tehnologie. Ne luăm în serios misiunea de explicare a faptului că trecerea către digitalizare e surprinzător de ușoară și noi asigurăm, pas cu pas, tot suportul necesar în acest sens. Evident, sunt și multe cazuri în care unii directori și profesori își doresc să lucreze printr-o platformă avansată de management educațional, dar nu au finanțare.
PNRAS e o oportunitate pentru unele dintre aceste situații. Desigur că și Ministerul și ISJ-urile ar putea face mai mult în direcția încurajării trecerii mai rapide către digitalizare, prin lucruri mult mai concrete. Părinții sunt de obicei pro-tehnologie, pentru că văd imediat efectele pozitive pentru educația copiilor lor.
Ce se întâmplă pe plan internațional în acest domeniu, ce trenduri observați și cum sunt privite la noi?
Kinderpedia: Anul 2022 ne-a oferit oportunitatea să mergem cu Kinderpedia în Europa și pe alte trei continente și să învățăm din modelul de abordare a educației digitale al unora dintre cele mai inovatoare școli. În martie am fost prezenți la BETT Londra – cel mai important târg dedicat tehnologiei în educație din această parte a lumii. În mai am fost singura companie românească prezentă la BETT Sao Paolo, în Brazilia, iar în noiembrie am dus inovația în educație construită în România la GESS Dubai, cel mai mare târg edtech din zona Orientului Mijlociu și a Africii de Nord. Cu sprijinul InnovX și BCR, am prezentat Kinderpedia la Select USA, în Washington, cel mai mare summit dedicat investițiilor străine în Statele Unite. Alături de partenerii noștri de la Maple Bear Global Schools, cu care am semnat anul acesta un protocol global, am fost prezenți la Collision Toronto, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate inovației tech de pe continentul american.
Profesorii și directorii cu care am interacționat acolo au demonstrat deja un interes manifest legat de beneficiile pe care tehnologia le poate aduce educației. La fel și cei din școlile și grădinițele care folosesc astăzi Kinderpedia, în peste 20 de țări, de pe cinci continente. Aceștia au câteva trăsături și atitudini comune.
În primul rând, pe plan internațional, profesorii știu să folosească tehnologia la scară largă. Mai mult chiar, au fost expuși de-a lungul timpului unei multitudini de instrumente, astfel că au spirit critic și criterii clare de departajare. Știu ce le trebuie și sunt perfect capabili să recunoască o soluție digitală bună.
În al doilea rând, tocmai pentru că au interacționat cu diverse platforme și le-au înțeles deja limitările, școlile internaționale caută instrumente digitale complete. Din aceeași nevoie de a avea totul într-un singur loc, caută soluții care să se integreze ușor cu altele, cât și cu sisteme naționale de raportare si monitorizare. Comunicarea cu familia, implicarea părinților în educație și modul în care școala transmite încredere și valori în comunitate sunt alte paliere unde tehnologia are un rol important.
În concluzie, abordarea pe care o vedem la partenerii noștri internaționali, dar și la alți reprezentanți de școli și grădinițe cu care ne vedem în cadrul târgurilor este una strategică, în care soluțiile digitale moderne sunt o resursă cheie pentru un model de educație modernă și relevantă, dar nu un scop în sine.
Adservio: Lucrurile se mișcă mult mai repede în alte țări. Deschiderea autorităților față de tehnologie este mult mai mare, iar digitalizarea a devenit prioritară acolo. Marea Britanie este un bun exemplu în acest sens. Extragerea de informații standardizate de la nivelul tuturor școlilor și analiza lor la nivelul autorităților asigură o privire de ansamblu asupra sistemului și permite politici educaționale țintite, mult mai eficiente – acesta este unul dintre trendurile despre care și Adservio vorbește mult în România. Sperăm să fim auziți mai bine.
Pentru că există un program-pilot de la nivel central în care multe școli au ales platforma pe care o reprezentați, ne puteți spune dacă experiența acestor școli în aplicație a fost monitorizată la nivel central, pentru a fi folosită pentru extinderea programului, din informațiile dvs.?
Kinderpedia: Pentru că ne-am angajat să sprijinim fiecare școală care folosește Kinderpedia să transforme tehnologia într-un partener, avem propriul sistem de monitorizare a experienței cu platforma și a gradului de utilizare. Suntem alături de profesori și personalul administrativ cu traininguri personalizate, îi asistăm în procesul de configurarea a platformei conform nevoilor lor și îi însoțim în primele luni, ca să ne asigurăm că obțin valoare cu ajutorul soluției cât mai repede. Acest tip de sprijin le dă curaj profesorilor să folosească instrumentul, cu convingerea că nu sunt niciodată singuri când au nevoie de răspuns la întrebări sau de o îndrumare. Vom pune cu drag rezultatele monitorizării noastre la dispoziția decidenților, la nivel central. Până astăzi, nu ne-au fost solicitate.
Adservio: Puteți să întrebați dvs. Ministerul dacă urmărește progresul programului-pilot. Noi cu siguranță facem asta și știm ce beneficii solide aduce această inițiativă. Iată statisticile obținute de la cele peste 200 de școli Adservio înscrise în program:
- Fiecare profesor a economisit între 3-4 ore pe săptămână prin introducerea rapidă a notelor și absențelor în catalogul electronic, precum și datorită calculării automate a mediilor
- Alte 3-4 ore pe săptămână au fost câștigate prin diferite automatizări, precum notarea și mesajele în grup sau trimiterea online a temelor. În total, asta înseamnă o zi de muncă eliberată în fiecare săptămână
- Diriginții și secretarii au „salvat”, în medie, 4 ore de muncă pe săptămână prin generarea rapidă de statistici și rapoarte
- Rata de promovare a elevilor a crescut până la 32%
- Rata absenteismului a scăzut între 14-52%, iar abandonul școlar a scăzut între 9-43%
Credem că cifrele vorbesc de la sine și nu-i de mirare că toate aceste școli nici nu-și imaginează cum ar fi să se întoarcă la sistemul vechi. Digitalizarea oferă avantaje extraordinare și ne dorim să accelerăm cu toții în direcția bună.
Ce se prefigurează în următorii ani, având în vedere impactul PNRR și al reformei anunțate și finanțate prin acesta în Educație, din punctul dvs. de vedere? Ce așteptări aveți?
Kinderpedia: Anii ce vin sunt cruciali pentru parcursul viitor al educației din România. Felul cum școlile și autoritățile decid să folosească fondurile din PNRR va dicta măsura în care vom reuși să clădi în țara noastră un sistem educațional de top. Altminteri, vom fi luați într-un târziu pe fărașul transformării digitale, după ce ni se vor fi epuizat toate șansele de a profita de acest trend.
Adservio: Normal că sperăm într-un progres rapid, fiindcă România a rămas mult în urmă din acest punct de vedere. PNRR poate ajuta ca finanțare, doar că e critic să fie înțeles de către decidenți că digitalizarea înseamnă și software, platforme educaționale, nu numai finanțare de hardware. Software-ul este cel care contribuie cel mai mult la prevenirea și diminuarea abandonului școlar, care e însuși scopul PNRAS. Reforma mai are nevoie de clarificări și de stabilitate, predictibilitate ca să ne putem exprima în legătură cu potențialul ei. Ca așteptări, ne dorim ca Ministerul să adopte standarde de calitate pentru platformele educaționale, pentru a elimina soluțiile de digitalizare obscure, neserioase și nesigure. În plus, așteptăm mai multă claritate și comunicare mult mai bună pe PNRAS, astfel încât școlile să știe când și cum pot să cheltuiască finanțarea. La fel, ne dorim asumarea digitalizării educației ca obiectiv cu etape clare, bine definite.
Integrați în platformele voastre și formulare și statistici care să-i ajute pe directori să facă mai ușor indicatorii PNRAS?
Kinderpedia: Indicatorii referitori la prezență și la rezultate academice necesari în PNRAS sunt definiți implicit pe Kinderpedia și pot fi generați cu un click. Totodată, platforma dispune de un modul de chestionare cu ajutorul căruia profesorii îți pot culege datele necesare de la elevi sau chiar de la familii. Un aspect pe care ni l-am dori mai conectat, ca să sporească impactul programului, ar fi intervalul de raportare către autoritățile centrale, care este – în opinia mea – prea lung pentru o reacție rapidă.
Adservio: Sigur că da, le oferim tot ce ține de birocrația PNRAS pentru a se bucura de beneficiile finanțării fără grija raportărilor. În fiecare discuție cu școlile din program îi liniștim pe directori în privința asta și le arătăm cum contribuie platforma Adservio la prevenirea abandonului școlar și ușurarea muncii pentru tot corpul didactic din școli”.
Citește și:
14 ani de digitalizare a educației în România. Unde suntem, ce e de făcut? (P)