Anca Florea, director adjunct al Colegiului Național „B. P. Hașdeu” din Buzău, este de părere că „inspectoratele școlare ar putea miza cu bună-credință pe o autonomie a școlilor în planul organizării unor eventuale forme de simulare” a examenelor naționale. Aceasta a scris pe pagina de socializare că elevii și profesorii au propriul calendar al recapitulării materiei din anii anteriori, „calendar care nicidecum nu poate fi parcurs în totalitate, în mod riguros, în primele două module ale anului școlar”.
- Paul Rusu, președinte al Sindicatului Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara, solicită renunțarea la simulările județene (Evaluare Națională și BAC), potrivit unei informări a SIP Hunedoara. Printre motive se află aglomerarea activităților, lipsa de interes a elevilor și faptul că profesorii nu sunt plătiți.
„Asistăm în ultimii ani la o inițiativă a unor inspectorate școlare de a organiza, în lunile noiembrie-decembrie, propriile simulări ale examenelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat. Cu siguranță este de discutat faptul că, în majoritatea școlilor care au program în două schimburi, acest demers presupune realizarea cursurilor în regim asincron pentru elevii care nu sunt implicați în aceste testări. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că atât elevii, cât și profesorii lor au propriul calendar al recapitulării materiei din anii anteriori, calendar care nicidecum nu poate fi parcurs în totalitate, în mod riguros, în primele două module ale anului școlar”, scrie profesoara.
Anca Florea vorbește despre necesitatea unei autonomii o școlilor în privința simulărilor examenelor naționale:
„Dacă am pune în prim-plan elevul, așa cum cred că este firesc și cum de altfel ne și place să invocăm ca argument în adoptarea unor decizii, dacă nu am uita faptul că școlile au propriile particularități, atunci cred că inspectoratele școlare ar putea miza cu bună-credință pe o autonomie a școlilor în planul organizării unor eventuale forme de simulare a acestor examene.”
Printre altele, directorul adjunct al Colegiului Național „B. P. Hașdeu” din Buzău a transmis că rigoarea științifică în formularea subiectelor și a baremelor primează și elevilor trebuie să le fie explicat cu profesionalism subiectul care a creat „discuții”:
„Dacă vrem ca organizarea unor simulări ale examenelor naționale să ajute tinerii, NU să le dezorganizeze cunoștințele și competențele, atunci nimeni nu are voie, ca profesor și inspector, să uite că:
– Rigoarea științifică în formularea subiectelor și a baremelor primează;
– Eventualele greșeli în conceperea subiectelor și a baremelor care au fost deja distribuite trebuie sesizate în timp util;
– Corectarea trebuie să se facă unitar, mai ales dacă este vorba despre un item obiectiv;
– Orice subiect dat care, din nefericire, este „discutabil” trebuie analizat ulterior în Consiliul consultativ, iar punctul de vedere formulat trebuie transmis tuturor profesorilor corectori;
– Elevilor trebuie să le fie explicat cu profesionalism subiectul care a creat „discuții”, astfel încât să nu producem mai mult rău decât bine;
– Subiectele propuse trebuie verificate cu maximă rigoare înainte de a fi validate la nivelul Consiliilor consultative ale inspectoratelor școlare.”
Redăm textul integral al directoarei:
„Despre „lucrul bine făcut” ca primă lecție în educație
Urmăresc cu mare atenție tot ceea ce înseamnă dezbatere în spațiul public referitoare la celebra temă a reformei în educație. Nu despre acest subiect vreau să vorbesc acum, întrucât mi se pare că obișnuitele practici, bunele intenții sau doar vechile obiceiuri de a ne asuma „ceea ce nu putem duce” creează, uneori, pentru tineri, probleme cel puțin la fel de mari ca și întârzierea asanării „peisajului” din educație.
Am convingerea că pregătirea unui tânăr pentru examen are foarte multe valențe: recapitulări bine organizate, familiarizarea cu exigențele organizatorice ale examenului, regândirea strategiei de învățare, dacă este cazul, analizarea ulterioară a tezei etc. Din această perspectivă, simulările la nivel național au rolul și rostul lor, cu atât mai mult cu cât calendarul lor are legătură directă și cu ritmul pregătirii examenelor naționale.
Asistăm în ultimii ani la o inițiativă a unor inspectorate școlare de a organiza, în lunile noiembrie-decembrie, propriile simulări ale examenelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat. Cu siguranță este de discutat faptul că, în majoritatea școlilor care au program în două schimburi, acest demers presupune realizarea cursurilor în regim asincron pentru elevii care nu sunt implicați în aceste testări. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că atât elevii, cât și profesorii lor au propriul calendar al recapitulării materiei din anii anteriori, calendar care nicidecum nu poate fi parcurs în totalitate, în mod riguros, în primele două module ale anului școlar.
Dacă am pune în prim-plan elevul, așa cum cred că este firesc și cum de altfel ne și place să invocăm ca argument în adoptarea unor decizii, dacă nu am uita faptul că școlile au propriile particularități, atunci cred că inspectoratele școlare ar putea miza cu bună-credință pe o autonomie a școlilor în planul organizării unor eventuale forme de simulare a acestor examene.
Niciunul dintre aceste aspecte nu m-ar fi determinat poate să scriu aceste rânduri, însă există un anumit tip de realitate tristă la care asist, dar pe care nu vreau însă să o generalizez, pentru că nu ar fi un demers corect. În educație, ca și în alte câteva domenii, orice greșeală are consecințe pe care uneori nu le poți nici măcar evalua: NIMENI NU ARE VOIE SĂ SE „JOACE” CU MINTEA UNUI TÂNĂR!
Dacă vrem ca organizarea unor simulări ale examenelor naționale să ajute tinerii, NU să le dezorganizeze cunoștințele și competențele, atunci nimeni nu are voie, ca profesor și inspector, să uite că:
– Rigoarea științifică în formularea subiectelor și a baremelor primează;
– Eventualele greșeli în conceperea subiectelor și a baremelor care au fost deja distribuite trebuie sesizate în timp util;
– Corectarea trebuie să se facă unitar, mai ales dacă este vorba despre un item obiectiv;
– Orice subiect dat care, din nefericire, este „discutabil” trebuie analizat ulterior în Consiliul consultativ, iar punctul de vedere formulat trebuie transmis tuturor profesorilor corectori;
– Elevilor trebuie să le fie explicat cu profesionalism subiectul care a creat „discuții”, astfel încât să nu producem mai mult rău decât bine;
– Subiectele propuse trebuie verificate cu maximă rigoare înainte de a fi validate la nivelul Consiliilor consultative ale inspectoratelor școlare.
Simplu spus: „Lucrul bine făcut” este o dovadă de maturitate instituțională și profesională.”
Informații de context
Recent, Lucian Popa, directorul Școlii Centrale din București, a spus că profesorii corectează benevol lucrările elevilor de la simulările examenelor naționale (Evaluare Națională și BAC). „Problema este timpul. Tu acele simulări trebuie să le corectezi în timpul în care tu îți faci cele 40 de ore: 20 de predare și 20 de pregătire. Adică muncești peste”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Violeta Estrella Bontilă, directoare a Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a spus că simulările examenelor naționale (Evaluarea Națională și BAC) „sunt cele care ne produc cele mai mari întreruperi”. Declarațiile au fost făcute într-o dezbatere organizată la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) marți, 4 martie.
În februarie 2025, ministrul Educației și Cercetării a fost întrebat de ce nu sunt plătiți profesorii care participă la simulările examenelor naționale, iar răspunsul acestuia a fost că „simulările nu s-au plătit nici înainte”. Daniel David a spus, la prezentarea raportului săptămânal, „să nu uităm, încă o dată, că salariul pe care îl primim este un salariu pentru 8 ore pe zi. Nu se reduce doar la activitățile pe care le avem prin predare la clasă.”
Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, i-a răspuns ministrului Educației, referitor la faptul că profesorii nu sunt plătiți pentru evaluarea lucrărilor de la simulările examenelor naționale, și spune că argumentul lui Daniel David „a fost lipsit de respect”. „Să nu uite cei din Minister că fișa postului este încheiată cu angajatorul și nu cu școala din Iași, Constanța, unde trebuie să corectez eu lucrările”, a afirmat acesta. Declarațiile au fost făcute la TVR Timișoara.
Florin Tudose, profesor de logică, filozofie și sociologie la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București, a declarat, într-o intervenție la TVR Info, că „se putea găsi o formulă de stimulare a profesorilor corectori” de la simulările examenelor naționale 2025. Acesta a spus că „abia aştept şi eu, din nou, 100-200 de lucrări pe care să le corectez în două, trei zile”.
Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că la simularea examenelor naționale „presiunea din partea părinților este aceeași”. „Dacă (profesorii – n.red) sunt plătiți la examenele propriu-zise, de ce să nu fie plătiți și la simulare?”, spune acesta.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, este de părere că „nu mai există o diferență majoră între examenul în sine și simularea examenului respectiv”.
Ligia Deca, ministrul Educației la acea vreme, le-a mulțumit, luni, 25 martie 2024, profesorilor care au evaluat lucrările elevilor de la simularea pentru Evaluarea Națională și BAC 2024: „Știm efortul și le mulțumesc profesorilor pentru el”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă și în contextul în care cadrele didactice care au corectat lucrările n-au fost remunerate pentru activitatea prestată.
Un profesor a avut de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională (EN VIII) și Bac 2024, inclusiv de acasă, a prevăzut procedura Ministerului Educației. Lucrările au fost scanate și încărcate pe platforma destinată evaluării digitalizate, conform sursei citate. În practică, numărul a ajuns și la 70-80 de lucrări, potrivit surselor Edupedu.ro.
Calendar Simulare Evaluare Națională 2026:
- 16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
- 17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
- 18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor
Vezi aici subiecte și bareme de la simularea EN VIII 2025 – Matematică.
CALENDARUL privind simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat – 2026:
- 23 martie 2026: Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
- 24 martie 2026: Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului
- 25 martie 2026: Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
- 26 martie 2026: Proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă
- 16 aprilie 2026: Comunicarea rezultatelor