Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a transmis, pe pagina de socializare, că „anul școlar care tocmai s-a încheiat a fost, probabil, unul dintre cei mai grei pe care i-am trăit”. Profesoara a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, activitatea unui director de școală și a afirmat că, dacă oamenii buni aleg să plece, „nu funcțiile rămân goale, ci școlile pierd experiență, echilibru și continuitate”.
Aceasta a spus că metodologia actuală a concursului pentru directorii de școli „nu creează premisele pentru selectarea unor oameni mai pregătiți sau mai competenți”:
„Mă gândesc mult la colegii mei directori care au ales să nu mai continue din această toamnă și nici să mai participe la atât de mult invocatul concurs, care, prin metodologia actuală, nu aduce nimic nou și nici nu creează premisele pentru selectarea unor oameni mai pregătiți sau mai competenți.”
Violeta Estrella Bontilă a precizat că funcția de director este una de sacrificiu. Potrivit directoarei, conducerea unei școli înseamnă un stres permanent și o muncă titanică. Aceasta a vorbit și despre creșterea obligației de predare și despre solicitările multe pe care le au directorii de școli:
„Pentru mulți dintre noi, funcția aceasta este una de sacrificiu. Un sacrificiu personal enorm. Contrar a ceea ce se crede, conducerea unei școli în România înseamnă, astăzi, un stres permanent, foarte puțin timp pentru viața personală, o muncă titanică, posibilitatea redusă de a-ți efectua concediul, mai ales vara, un salariu care, pentru cei cu vechime mare, este practic egal cu cel al unui profesor, iar creșterea obligației de predare la 10 ore ne-a pus, multora dintre noi, capac.
Și nu pentru că nu ne dorim să fim alături de copii. Din contră. Pentru mine, aceasta este cea mai frumoasă parte a profesiei, cea care îmi aduce cele mai mari satisfacții. Problema este că există perioade în care termenele sunt atât de scurte, solicitările atât de multe, iar responsabilitatea atât de mare, încât este imposibil să faci management și să predai la standardele pe care ți le dorești, fără să ajungi la epuizare.”
Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara trage un semnal de alarmă în privința condițiilor minime, astfel încât cei competenți să își mai dorească să conducă școli:
„Nu cer privilegii pentru directori. Nu despre asta este vorba. Cer doar condițiile minime pentru ca oameni competenți să își mai dorească să conducă școli. Pentru că, atunci când oamenii buni aleg să plece, nu funcțiile rămân goale, ci școlile pierd experiență, echilibru și continuitate.
Cred că acesta este un moment de răscruce pentru învățământul românesc. Un moment în care încă mai putem alege dacă vrem să reconstruim sau doar să continuăm să improvizăm.
Cei care nu văd acest lucru astăzi vor regreta, probabil, peste câțiva ani. Din păcate, atunci va fi mult prea târziu. Nu pentru noi. Noi ne vom fi găsit, fiecare, liniștea în alt fel. Va fi însă prea târziu pentru școala românească și pentru copiii pe care cei de la butoane pretind că îi pun în centrul sistemului.”
Redăm textul integral al directoarei:
„Mă gândesc mult la colegii mei directori care au ales să nu mai continue din această toamnă și nici să mai participe la atât de mult invocatul concurs, care, prin metodologia actuală, nu aduce nimic nou și nici nu creează premisele pentru selectarea unor oameni mai pregătiți sau mai competenți.
Îi înțeleg. Atât de bine.
Pentru mulți dintre noi, funcția aceasta este una de sacrificiu. Un sacrificiu personal enorm. Contrar a ceea ce se crede, conducerea unei școli în România înseamnă, astăzi, un stres permanent, foarte puțin timp pentru viața personală, o muncă titanică, posibilitatea redusă de a-ți efectua concediul, mai ales vara, un salariu care, pentru cei cu vechime mare, este practic egal cu cel al unui profesor, iar creșterea obligației de predare la 10 ore ne-a pus, multora dintre noi, capac.
Și nu pentru că nu ne dorim să fim alături de copii. Din contră. Pentru mine, aceasta este cea mai frumoasă parte a profesiei, cea care îmi aduce cele mai mari satisfacții. Problema este că există perioade în care termenele sunt atât de scurte, solicitările atât de multe, iar responsabilitatea atât de mare, încât este imposibil să faci management și să predai la standardele pe care ți le dorești, fără să ajungi la epuizare.
Anul școlar care tocmai s-a încheiat a fost, probabil, unul dintre cei mai grei pe care i-am trăit.
Dar toate acestea pălesc în fața lipsei de viziune a celor care conduc astăzi învățământul preuniversitar.
Avem o finanțare deficitară. Legi care se bat cap în cap, fără o consiliere juridică reală pentru școli. O legislație privind mobilitatea cadrelor didactice care nu lasă niciun cuvânt de spus Consiliului de Administrație în privința angajării personalului didactic. Și, cu toate acestea, atunci când apar reclamații, conflicte sau probleme, directorul este cel care răspunde.
Am participat la concurs și am acceptat această funcție pentru că am crezut că pot face o diferență. Că pot construi o școală mai bună pentru elevi și pentru colegii mei. Din păcate, de prea multe ori simt că nu construim, ci doar încercăm să ținem sistemul pe linia de plutire. Administrăm crize, interpretăm norme contradictorii, căutăm soluții pentru probleme pe care nu noi le-am creat și pentru care, în cele din urmă, tot noi răspundem.
Cu toate acestea, în fiecare dimineață intrăm în școală și încercăm să facem ceea ce depinde de noi. Pentru că beneficiarul real al muncii noastre este elevul. Iar pentru ei merită să luptăm în continuare.
Le doresc multă sănătate și liniște colegilor care au ales să se oprească. Sunt convinsă că decizia lor nu a fost una ușoară, ci una luată după ani în care au pus școala înaintea propriei vieți.
Iar celor care au ales să rămână le doresc putere. Vor avea nevoie de ea. Pentru că, de prea multe ori, duc școlile în spate asemenea lui Sisif, împingând în fiecare zi aceeași povară, fără ca cineva să înțeleagă cu adevărat ce presupune această responsabilitate.
Nu cer privilegii pentru directori. Nu despre asta este vorba. Cer doar condițiile minime pentru ca oameni competenți să își mai dorească să conducă școli. Pentru că, atunci când oamenii buni aleg să plece, nu funcțiile rămân goale, ci școlile pierd experiență, echilibru și continuitate.
Cred că acesta este un moment de răscruce pentru învățământul românesc. Un moment în care încă mai putem alege dacă vrem să reconstruim sau doar să continuăm să improvizăm.
Cei care nu văd acest lucru astăzi vor regreta, probabil, peste câțiva ani. Din păcate, atunci va fi mult prea târziu. Nu pentru noi. Noi ne vom fi găsit, fiecare, liniștea în alt fel. Va fi însă prea târziu pentru școala românească și pentru copiii pe care cei de la butoane pretind că îi pun în centrul sistemului.”
Despre concursul de directori 2026
Calendarul și bibliografia pentru concursul de directori de școli au fost puse în consultare publică pe 24 iulie. Lista funcțiilor vacante va fi publicată de inspectoratele școlare pe 17 august, iar candidații vor depunde dosarele de înscriere în perioada 14 septembrie – 2 octombrie 2026.
Normele pentru directori și inspectori vor fi modificate. Doar directorii de școli mari au o reducere cu 2 ore de predare, în timp ce directorii adjuncți primesc 2 ore în plus. Cresc degrevările pentru șefii de inspectorate și pentru inspectorii școlari, care vor preda cu 4, respectiv 2 ore mai puține.
Regulile pentru concursul de directori de școli din acest an au fost adoptate. Candidații vor susține trei probe care vor fi înregistrate audio-video, inclusiv un test de competențe eliminatoriu.
Informații de context: 4 ani fără un nou concurs – numirile din pix au ajuns regula în conducerea școlilor
În anul 2022, trei sesiuni de concurs de directori de școli s-au organizat în România. În primele două etape au fost ocupate 6.969 de posturi de director adjunct și directori, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs. Cele rămase neocupate, pentru care s-a organizat o a treia etapă în septembrie, erau 1.723 de posturi.
Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor (aproximativ 60% dintre funcțiile de conducere din școlile de stat) au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte a expirat în luna aprilie, iar pentru a treia serie care a susținut concursul mandatele vor expira în octombrie 2026. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare.
Potrivit legislației în vigoare, detașarea în interesul învățământului reprezintă o măsură administrativă prin care un cadru didactic titular poate fi numit temporar într-o altă funcție sau într-o altă unitate de învățământ, cu acordul său, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru buna funcționare a sistemului.
Legea prevede că detașarea se face pe perioadă determinată și are caracter excepțional, fiind justificată de nevoile instituției, nu de interese politice sau personale.
În practică însă, mecanismul detașării este utilizat pe scară largă pentru ocuparea funcțiilor de conducere, în lipsa concursurilor, iar decizia aparține inspectorului școlar general. Edupedu.ro a arătat constant și consecvent cum această măsură gândită ca soluție temporară a devenit, în timp, principalul instrument de numire și schimbare a conducerii școlilor și inspectoratelor, fără competiție publică și fără garanții reale de transparență.
În fiecare an, practic, ministrul numește din pix nume primite de la partide în fruntea inspectoratelor școlare județene. La rândul lor, inspectorii politicieni numesc din pix întreaga garnitură de inspectori școlari de specialitate. Inspectorii șefi numesc și directorii de școli acolo unde mandatele sunt vacante – fie că nu au existat candidați la concurs, ori nu a luat nimeni postul, ori directorul prin concurs și-a dat demisia sau a fost data afară.
Un raport realizat de Code for Romania și publicat în septembrie 2023 arăta că „managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.
Un raport publicat în martie 2023 de Ministerul Educației arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare.
Toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în 2024. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an, până în iunie 2025.
Ultimul concurs de inspectori a fost în 2017, iar mandatele acestora au fost între 2018 și 2021, cand ar fi trebuit să fie organizat concurs din nou. Miniștrii Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca și acum Daniel David, toți membri sau suținuți de PNL, au refuzat organizarea concursului invocând motive precum: schimbarea legii, oricum instituțiile se desființează, etc. Vezi aici lista inspectorilor școlari generali, în septembrie 2022: 21 sunt de la PNL, 17 de la PSD și 2 de la UDMR.
Cel puțin 31 de inspectori generali școlari au candidat la alegerile locale din 9 iunie 2024, conform datelor analizate de Edupedu.ro pe baza listelor de candidați depuse de partidele politice la Biroul Electoral Central. Majoritatea șefilor Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) sunt membri PNL, iar 16 dintre ei au candidat la scrutinul din 9 iunie. Alți 12 șefi de inspectorate, membri PSD, au candidat și ei, la fel și 2 șefi de ISJ membri UDMR.