EXCLUSIV Inspectorii școlari generali numiți politic, din pixul ministrului Cîmpeanu, vor putea decide la ce școli merg banii din PNRR, vor putea semna contracte și tot ei se vor verifica și vor monitoriza derularea proiectelor – document

3.031 de vizualizări
Foto: © Ronstik | Dreamstime.com
Inspectoratele școlare prin reprezentații lor, inspectorii școlari generali și adjuncți, vor putea verifica unde și cum se duc banii alocați școlilor din proiectele reformei „PNRR România educată”, ba chiar vor putea contracta proiecte pe care tot ei le vor monitoriza, potrivit unui ordin de ministru obținut de Edupedu.ro, prin care Ministerul Educației își deleagă atribuțiile ISJ-urilor. Ordinul de ministru 4.338 din 27 iulie 2022 a fost semnat în locul lui Sorin Cîmpeanu de secretarul de stat Gigel Paraschiv, responsabil pentru învățământul superior, încă din luna iulie, dar nu a fost anunțat, ori pus în dezbatere publică sau în rubrica „ordine de ministru” de pe site-ul Ministerului Educației și nici publicat în Monitorul Oficial.

Ordinul de delegare a atribuțiilor în cheltuirea banilor din PNRR vine în condițiile în care Inspectoratele Școlare Județene din România sunt conduse de politicieni – 50% dintre inspectorii școlari generali fiind membri PNL, 40% sunt de la PSD, iar restul sunt de la UDMR. Doar 2 inspectori generali dintre cei 42 nu au afiliere politică formală, fiind doar susținuți de partide în funcțiile respective. Politizarea inspectoratelor merge, însă, mult mai în profunzime, de multe ori dincolo de inspectorii școlari simpli, inspectoratele devenind anexe ale partidelor, mai degrabă decât instituții profesioniste de îndrumare și control pentru școli. Lista membrilor de partide aflați în fruntea inspectoratelor școlare județene, mai jos în articol.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a refuzat constant în ultimul an să mai organizeze concurs pentru ocuparea funcțiilor de inspectori școlari generali și inspector școlari generali adjuncți.

  • Miza delegării puterilor de acordare a contractelor, de contractare a investițiilor și de monitorizare și verificare a acelorași contracte/investiții de la minister către politicienii din teritoriu ar putea fi banii. Reforma Educației cuprinsă în Componenta 15 are alocată suma de 3,6 miliarde de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență, din care cea mai mare parte a fondurilor revine reformei învățământului preuniversitar. Este vorba despre aproape 2 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Conform ordinului de ministru care poate fi consultat mai jos, în articol, „Ministerul Educației deleagă către inspectoratele școlare județene / Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), în vederea realizării investițiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educației, următoarele atribuții și responsabilități, după cum urmează:

  • verificarea utilizării eficiente, efective și transparente a fondurilor din care se finanțează investițiile PNRR;
  • implementarea sau gestionarea, după caz, a unor activități prevăzute în cadrul acordurilor de finanțare și raportarea către Ministerul Educației a progresului în cadrul acestora;
  • contractarea proiectelor cu respectarea principiilor aplicabile Mecanismului de redresare și reziliență și asigurarea monitorizării acestora, acolo unde este cazul;
  • urmărirea îndeplinirii indicatorilor la nivelul proiectelor, pe baza datelor furnizate de beneficiari, analizând rapoartele de progres;
  • îndeplinirea altor atribuții și responsabilități necesare pentru asigurarea implementării investițiilor specifice care fac obiectul finanțării din PNRR”.

Delegarea atribuțiilor Ministerului Educației prin acest ordin adaugă, practic, la Ordinul 5.530/2011 privind Regulamentul de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare (ROFIS) atribuții suplimentare pentru inspectorate.

Art. 2 din ordin stabilește că pentru fiecare investiție pentru care se face delegarea „se va încheia un acord de implementare, unde vor fi stabilite atribuții și responsabilități specifice implementării fiecărei investiții”.

Foto: Captură Ordin privind delegarea de atribuții și responsabilități către inspectoratele județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București în vederea realizării investițiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educației

Ordinul mai prevede că „persoanele cu atribuții în implementarea sau gestionarea investițiilor PNRR sunt nominalizate prin decizia inspectoratului școlar general din cadrul funcțiilor de conducere, de îndrumare și control, precum și a personalului didactic auxiliar și nedidactic, care desfășoară activități specifice financiar-contabile, norme-salarizare, rețea școlară, juridice, informatizare, achiziții publice”.

Persoanele nominalizate de inspectorii școlari generali vor putea avea salarii majorate „în limita cheltuielilor de personal”, potrivit acestui ordin.

Potrivit art. 95 al Legii Educației Naționale, „inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației și Cercetării, cu personalitate juridică.

Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare stabilește la art. 3 lit. (f) că inspectoratul școlar „monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei pe aria judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi tineretului;”

În regulamentul de funcționare a inspectoratelor școlare apare la art. 5 că personalul din compartimentul de audit public intern din cadrul inspectoratelor şcolare are următoarele atribuţii: „(ii) verificarea obiectivelor şi activităţilor finanţate de la bugetul de stat”; e) elaborează rapoarte anuale cu privire la activitatea de audit public intern;”

Cu toate acestea, în regulamentul de mai sus nu este menționată atribuția de a contracta proiecte, așa cum apare în ordinul semnat de ministrul Educației.

La capitolul „Educație” din Planul Național de Redresare și Reziliență apare că Ministerul Educației va coordona implementarea obiectivelor. De exemplu, pentru punerea în aplicare a obiectivului referitor la consorțiile de învățământ dual este precizat că „implementarea investiției propuse se va realiza prin implicarea Ministerului Educației, care va avea rol de monitorizare și coordonare la nivel național a reformei și a celor 10 consorții de învățământ dual”.

Lista inspectorilor școlari generali, în septembrie 2022: 21 de la PNL, 17 de la PSD și 2 de la UDMR

Cornel Stelian Sandu, șeful Inspectoratului Școlar Alba – consilier local la Alba-Iulia, membru în Biroul Politic al PNL Alba-Iulia

Dumitru Tudosoiu, șeful Inspectoratului Școlar Argeș – membru al Biroului Politic Județean PSD Argeș, consilier municipal la Pitești.

Marius Gondor, șeful Inspectoratului Școlar Arad – ex-deputat, membru PNL.

Vlad Drinceanu, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, consilier local din partea PSD la Sectorul 4.

Ana-Maria Egarmin, șefa ISJ Bacău, consilier județean PSD Bacău.

Horea Abrudan, șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, membru PNL.

Mircea-Cristian Nicula, șeful ISJ Bistrița-Năsăud, susținut de PSD.

Tudor Elena Luminița, șefa ISJ Brăila, a declarat recent că nu este membră de partid.

Bogdan Gheorghe Suruciuc, șeful ISJ Botoșani, membru PNL, a declarat recent că a fost susținut de conducerea PNL Botoșani să ajungă pe post.

Ovidiu Florin Tripșa, ISJ Brașov, nu este membru al niciunui partid politic, potrivit presei locale.

Daniela Palcău, șefa ISJ Buzău, membră PSD, candidată la alegerile pentru Senat în 2020, pe poziția a treia.

Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean Cluj, consilier județean PNL la al doilea mandat, candidat la alegerile parlamentare în 2020;

Roxana Natalia Pațurcă, șefa Inspectoratului Școlar Județean Călărași, fostă senatoare PSD și președinte executiv al filialei PSD Călărași până în toamna lui 2020, trecută la PNL după doar o zi de la excluderea din PSD.

Lavinia-Carina Pristavu, șefa ISJ Caraș-Severin, membru PNL, candidat la un post de consilier județean în 2020.

Sorin Mihai, șeful ISJ Constanța, candidat PNL la Camera Deputaților în 2020.

Kiss Imre, șeful ISJ Covasna, consilier județean din partea UDMR în perioada 2016-2020.

Ileana Nicolaescu, șefa ISJ Dâmbovița, fost consilier județean din partea PSD.

Ion Daniel, șeful ISJ Dolj, membru PNL.

Marcela Mrejeru, șefa ISJ Gorj, consilier municipal din partea PSD.

Gina Brînzan, șefa ISJ Galați, candidată la alegerile parlamentare din 2020 din partea PNL pentru un loc de deputat.

Ghimpețeanu Ion, șef ISJ Giurgiu, susținut de PSD.

Maria Ștefănie, șefa ISJ Hunedoara, consilier județean PSD, candidată la alegeripe parlamentare din 2020.

Demeter Levente, șeful ISJ Harghita, fost consilier local la Cristuru Secuiesc din partea UDMR.

Adriana Stoica, șefa Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, consilier local în comuna Clinceni din partea PNL, fost consilier județean în mandatul 2016-2020 din partea PNL.

Steluța-Daniela Mitrea, șefa ISJ Ialomița, fost consilier județean PNL între 2019-2020.

Luciana Antoci, șefa ISJ Iași, membru PNL.

Alin Tomoescu, șeful ISJ Mehedinți, candidat la alegerile parlamentare pentru Senat în 2020 din partea PSD.

Pop Mihai Cosmin, șeful ISJ Maramureș, este consilier local din partea PSD în orașul Seini.

Sabin Pășcan, șeful ISJ Mureș, membru în biroul politic al PNL Târgu Mureș.

Florentina Luca Moise, șefa ISJ Neamț, președinta PSD Piatra Neamț.

Ion-Adrian Bărbulete, șeful ISJ Olt, consilier județean PSD.

Ilona Rizea, șefa ISJ Prahova, susținută de PNL.

Novac Emilian-Marius, șeful ISJ Sibiu, consilier județean PSD

Gheorghe-Vasile Bulgărean, șeful ISJ Sălaj, candidat PNL la primăria Zalău în 2020.

Anișoara Boitor, șefa ISJ Satu-Mare, membru PNL Satu-Mare (fostă PDL).

Grigore Bocanci, șeful ISJ Suceava, consilier local din partea PNL în comuna Rădășeni.

Viorica Pavel, șefa ISJ Tulcea, consilier local din partea PNL în orașul Tulcea.

Aura-Codruța Danielescu șefa ISJ Timiș, membră PSD.

Sorin Gabriel Ilie, șeful ISJ Teleorman, consilier județean PSD

Mihaela Andreianu, șefa ISJ Vâlcea, secretar de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi în 2020, preşedinte al Organizației Femeilor Liberale Vâlcea şi vicepreşedinte PNL Vâlcea, consilier judeţean.

Daniela Marchitan, șefa ISJ Vrancea, consilier județean din partea PNL.

Ana-Cristiana Botan, șefa ISJ Vaslui, membră PSD.

Informații de context

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Cele 7 reforme prevăzute în PNRR pe Educație

R1. Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului “România Educată”

R2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

I1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe .
I2. Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate

I3. Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie

R3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii

I4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.

I5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

R4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior

I6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate I13. Echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic (ÎPT)

I14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic (ÎPT) I7. Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare

R5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

I8. Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic

I9. Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ

I15. Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut

I16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului

R6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar

I17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)

I10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

I11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare

I12. Schema de granturi pentru consorții școlare rurale

R7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

I18. Programul de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari

Buget: 3.605,97 mil. euro, din care solicitat în cadrul PNRR: 3.605,97 mil. euro. Valorile din prezenta componentă nu includ TVA.

Jaloanele și țintele din PNRR pe Educație sunt în documentul de mai jos:

Foto: © Ronstik | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a refuzat constant în ultimul an să mai organizeze concurs pentru ocuparea funcțiilor de inspectori școlari generali și inspector școlari generali adjuncți. – motivul este simplu : nici 20% nu ar trece baremul . Vezi dezastrul la rezultatele la concursul pentru directori.

  2. Pai nu inspectorii or sa dea in branci de munca, ei dau banii si tot ei controleaza cum s-au cheltuit. Se unifica organul de executie bugetara cu ala de control.

  3. Dupa toate tampeniile facute la ISJ Constanta, domnul ministru il mai tine in functie pe acest individ? Stiti care este porecla lui ? Pinocchio. Minte foarte mult!

  4. Conflictul de interese este mai adanc avand in vedere ca inspectoratele au anuntat public ca se vor ocupa de toate achizitiile in mod centralizat si au invitat firmele care “vor castiga” aceste licitatii sa-si prezinte oferta in fata directorilor din scolile care au semnat contractele

  5. Nimic nou sub soare… Toti decidentii sunt numiti politic. Spre fericirea partidelor, a grupurilor de interese si a clanurilor. Campeanu nu face decat sa invarta roata mai departe. ca si Dumitru, ca si Abramburica sau alti luminati predecesori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like