Scorurile globale la citire raportate în cel mai nou studiu PISA produc îngrijorare: trei sferturi dintre sistemele de educație au înregistrat pierderi consistente între 2018 și 2025, creșterea fiind peste medie în țările OCDE, avertizează directorul OCDE pentru Educație și Competențe, Andreas Schleicher. Într-un articol publicat pe OECDedutoday.com, acesta analizează datele PISA 2025 și asociază aceste pierderi cu o creștere a consumului de digital și social media în rândul tinerilor.
- România se înscrie în evoluția internațională, cu o scădere pronunțată la competența de Citire – detalii despre situația din România, mai jos
Expertul în educație, coordonator al întregului Program de Evaluare Internațională a Elevilor (PISA) ajunge la concluzia că, în prezent, principala provocare a sistemelor de educație este să găsească felul „cum să îi facă pe tineri să înceapă din nou să citească. Într-o lume în care multor adulți nu le mai place să citească, acest lucru este dificil”.
Andreas Schleicher notează că rezultatele medii la Citire au scăzut semnificativ în trei sferturi dintre sistemele de educație cu date comparabile (56 dintre 74 de țări și teritorii cu astfel de date) între 2018 și 2025. În țările OCDE, aceste scoruri au scăzut cu peste 25 de puncte în medie, cele mai mari scăderi, de peste 50 de puncte, fiind raportate în Islanda și Slovenia. „Având în vedere că 20 de puncte echivalează, în general, cu un an de învățare, aceasta înseamnă că majoritatea elevilor de 15 ani din OCDE au avut, în medie, o performanță așteptată în mod normal de la elevii de 14 ani”.
El menționează „un colaps extins al scorurilor la Citire”, dar arată, în acest sens, că nu se remarcă diferențe notabile între fete și băieți sau între elevii care au sau nu statutul de imigrant. Dar se remarcă diferențe mari în tipul de sarcini pe care le-au avut în cadrul PISA:
- „O mare parte dintre elevi au întâmpinat greutăți la sarcinile de Citire ce includeau texte mai lungi, care pretindeau un nivel mai înalt al competențelor cognitive. Acest tip de sarcini pretinde o citire atentă, capacitatea de concentrare pe perioade mai lungi de timp și de integrare a mai multor informații pentru a forma judecăți argumentate”.
- „În același timp, toți elevii tind în mai mare măsură să ‘citească în grabă’, cel puțin o parte din timp. Aceasta înseamnă că tind să parcurgă în grabă textele și să ofere răspunsuri rapide, dar incorecte. Între 2018 și 2025, aproape s-au dublat cazurile în care elevii citesc rapid, dar incorect, ajungând la 9%. În trei sisteme educaționale – Kosovo, Republica Dominicană și Bulgaria – creșterea a depășit 10 puncte procentuale. Interesant de notat, elevii din toate cele trei sisteme raportează un nivel mai ridicat al elementelor digitale care le distrag atenția, comparativ cu media OCDE”.
Andreas Schleicher spune că aceste două tendințe par ușor de asociat cu o trecere tot mai mare către citirea în medii digitale. Deși „nu putem spune cu siguranță acest lucru”, el apreciază că trecerea rapidă prin feed-urile social media și procesarea rapidă a informațiilor „ar putea contribui la înrăutățirea capacității și motivației de a lucra cu date și texte complexe. Din 2022, procentul studenților care raportează că petrec mai mult de o oră pe zi folosind dispozitive digitale pentru a naviga în rețele sociale a crescut cu circa 6 puncte procentuale, potrivit PISA”, arată expertul citat.
El notează că unele rezultate ar putea fi, parțial, determinate de pandemia Covid-19, dar problemele structurale existau cu mult înainte de aceasta, potrivit datelor PISA și ale altor studii. În acest sens, el corelează datele PISA, studiu efectuat în rândul elevilor de 15 ani, cu cele de la un alt studiu internațional, PIRLS, la care au participat elevi de 9 și 10 ani în 2016 și 2021, mulți dintre cei care au dat acest test în 2016 fiind eligibili pentru PISA în 2022. Ce spune această corelare?
- „Analiza sugerează că majoritatea pierderilor înregistrate de scorurile PISA la Citire erau prevestite de pierderi observate în cadrul PIRLS la vârste mai mici. Aceasta sugerează că cel puțin o parte din scăderile la competența de Citire poate fi asociată, plauzibil, cu experiențe înregistrate mai devreme în copilărie, inclusiv mediul de acasă al elevilor, dezvoltarea timpurie a cititului, școlarizarea anterioară. De fapt, scăderile la citire nu afectează doar adolescenții: această tendință îngrijorătoare se face simțită din școala primară”.
Alte tendințe semnalate în cadrul PISA 2025, comparativ cu 2022 și 2018:
- Elevii din țările OCDE au declarat mai puțin efort depus în cadrul evaluării, comparativ cu cei de la edițiile anterioare
- Procentul elevilor „curioși în privința multor lucruri” a scăzut față de 2022, mai ales în țările cu cea mai mare scădere a scorurilor
- Țările care au înregistrat creșteri considerabile în cazul procentelor de elevi care apreciază că școala „este o pierdere de vreme” au înregistrat și cele mai mari scăderi la Citire.
„Astfel de corelații nu stabilesc motivele pentru care scorurile la Citire sunt în colaps, dar sunt parte a contextului”, scrie Andreas Schleicher în analiza sa.
El mai aduce un ultim element în această contextualizare a rezultatelor, pe care îl consideră „probabil surprinzător”: top 25% elevi cei mai avantajați socio-economic au cunoscut cele mai mari scăderi în performanță. „Poate fi contrar așteptărilor, dar elevii din familii relativ înstărite au cunoscut cele mai mari scăderi la abilitatea de Citire. Aceasta sugerează un nou fenomen, în care factorul cel mai puternic pentru scăderea generală în scoruri fiind elevii avantajați care au rezultate sub așteptări, având în vedere contextul lor socio-economic. Drept rezultat, decalajul socio-economic față de cei mai dezavantajați elevi s-a redus cu 11 puncte, în medie, în rândul a 35 de țări OCDE (de la 88 de puncte în 2018 la 77 puncte în 2025)”.
Situația în România:
România se înscrie în tendința globală de scădere la toate cele trei competențe și de scădere mai pronunțată la Citire. Dacă între 2018 și 2022 a păstrat un nivel relativ constant la această competență, în 2025 a pierdut 16 puncte, potrivit ultimului val PISA. Raportul oficial indică un scor mediu pentru România de 413 puncte la Citire, după o scădere mult mai pronunțată decât la Științe (-3 puncte) sau Matematică (-9 puncte).
În cazul României, rezultatele sunt ușor mai bune decât media OCDE, dar se mențin aproape de aceasta la doi dintre indicatorii invocați de Andreas Schleicher în analiza sa. Potrivit notei de țară din cadrul PISA 2025:
- 77% dintre elevii români de 15 ani afirmă că sunt de acord cu multe lucruri (față de o medie OCDE de 73%). Lucrurile s-au schimbat „oarecum” față de ediția anterioară, procentul scăzând cu 4,8 puncte procentuale față de 2022
- 22% apreciază că școala este o „pierdere de timp” (față de media OCDE de 24%). Și aici procentul a scăzut față de 2022 în cazul României – cu 7,8 puncte procentuale.
La PISA 2025, 1% dintre elevi au înregistrat scoruri de Nivel 5 sau peste (competențe foarte ridicate) la Citire. Aceasta reprezintă o scădere de la un nivel și așa foarte scăzut raportat în 2022 (2%).