Prima reacție a autorităților de la București, în momentul lansării studiului PISA 2025, a fost să îndulcească rezultatele în cazul României prin raportare la scăderile internaționale din cadrul acestui val de cercetare a competențelor elevilor. Scăderile internaționale sunt reale, iar în Uniunea Europeană majoritatea țărilor au atins un minim istoric. Pe de altă parte, evoluția istorică este relevantă și pentru România, dar din altă perspectivă: dintre cele 24 de țări UE care s-au situat mereu deasupra României, 21 nu au „reușit” să piardă suficient de mult teren încât să ajungă sub nivelul valorilor maxime atinse de România în cadrul PISA, adică cele atinse acum 14 ani. Trei au coborât, acum, la niveluri sub pragul stabilit de România în 2012: Grecia și, parțial, Malta și Letonia.
La ultimele valuri PISA, 2022 și 2025, dintre toate țările UE, România a depășit doar Bulgaria și Cipru. Celelalte 24 de țări membre au fost permanent deasupra României, potrivit unei evaluări Edupedu.ro pe ultimii 20 de ani, de când sunt date testele la toate cele trei competențe ale elevilor în vârstă de 15 ani – Citire, Matematică, Științe.
- Ediția din 2025, însă, a produs un șoc la nivel european: dintre toți membrii UE, doar Slovacia a reușit o creștere la această ediție – după cum Edupedu.ro a relatat pe larg aici. Celelalte țări au scăzut substanțial, iar o mare parte din ele au atins minime istorice – detalii despre aceasta, mai jos.
De situație au încercat să profite, în momentul lansării studiului, și reprezentanții Ministerului Educației de la București, în ideea că scăderea românească se înscrie în curentul european. Doar că România se afla deja extrem de jos, după ani de scăderi pornite de la un nivel deja scăzut.
- Încă dinainte de lansarea PISA 2025 ministrul Educației, Mihai Dimian, a încercat să plaseze situația României în contextul pierderilor internaționale, spunând: „Dacă există o scădere la nivel internațional, trebuie să le comparăm cu această scădere”.
- Iar în deschiderea conferinței de lansare PISA 2025, ministrul a limitat remarcile proprii legate de această testare la scăderea raportată pe plan internațional:„Constatăm, de asemenea, o evoluție în scădere la nivel internațional în privința rezultatelor tinerilor de 15 ani, cu privire la aceste rezultate”.
Situația României față de țările UE, în scoruri medii PISA
21 din totalul de 24 de țări UE cu rezultate mai bune decât România au înregistrat minime istorice la cel puțin două competențe, în cadrul PISA 2025.
Dar din aceleași 24 de țări, tot 21 nu au reușit să scadă „suficient” încât să coboare sub nivelul maxim atins de România în ultimii 20 de ani, în evaluările PISA, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza rezultatelor înregistrate din 2006 încoace.
3 țări au avut minime istorice în alți ani, iar dintre acestea Slovacia chiar a reușit să crească în 2025. 18 țări au avut minime istorice la cel puțin două competențe în 2025, dar se mențin peste maximele istorice ale României (din 2012). 3 țări au scoruri minime în 2025 și au coborât sub maximele României.
- Notă: Am ales referința 2006, în loc de valurile 2000 (când a început studiul PISA) sau 2003, deoarece din 2006 au fost organizate sistematic toate cele trei probe de competențe – Citire, Matematică, Științe.
Cele mai bune rezultate ale României au fost raportate în 2012. De atunci au scăzut continuu, cel mai abrupt în perioada 2015-2018 la Științe și Matematică, respectiv în 2022-2025 la Citire. Rezultatele de acum 14 ale elevilor români:
- Știință: 439 puncte
- Matematică: 445 puncte
- Citire: 438 puncte
Edupedu.ro a identificat doar trei sisteme UE care, după scăderile din 2025, au „reușit” să coboare sub cel puțin una dintre aceste medii ale României. Elevii români i-au depășit și în trecut, și în 2025 pe cei din Bulgaria și Cipru. Toate celelalte țări dintre cele 24 membre UE, care au avut scoruri superioare României până acum, au păstrat medii superioare maximelor istorice românești și după căderea din 2025.
Grecia a scăzut sub maximele românești la toate cele trei competențe anul acesta, după ce coborâse sub acest prag la una dintre competențe, în 2022. Malta – la două dintre competențe, iar Letonia – la una.
Mai precis:
- Grecia: Științe – 434 (2025), Matematică – 424 (2025) și 430 (2022), Citire – 423 (2025)
- Malta: Matematică – 439 (2025), Citire – 415 (2025)
- Letonia: Citire – 430 (2025)
Dintre cele 24 de țări cu rezultate mai bune decât România, au coborât la minime istorice (ultimii 20 de ani) pentru cel puțin două competențe, în 2025, 21 de țări.
Ultimele trei dintre ele sunt cele de mai sus, care se mențin peste scorul României din 2025, dar au coborât sub maximele istorice ale României. Celelalte 18 țări, care au coborât la minime istorice acum, valori de care România nu s-a apropiat, însă, în ultimele două decenii, sunt:
- Germania, Franța, Finlanda, Estonia, Polonia, Austria, Spania, Belgia, Suedia, Olanda, Cehia, Portugalia, Lituania, Slovenia, Ungaria, Danemarca, Croația, Luxemburg.
Irlanda, Italia au atins minime istorice la cel puțin două competențe în alte ediții, iar Slovacia este singura țară care a crescut la toate cele trei competențe, în 2025.
Scorurile minime atinse de cele 21 de țări cu rezultate mai bune decât România în cadrul PISA 2025:
| Țară | Științe | Matematică | Citire |
|---|---|---|---|
| Germania | 486 (2025) | 464 (2025) | 465 (2025) |
| Franța | 483 (2025) | 458 (2025) | 456 (2025) |
| Finlanda | 504 (2025) | 469 (2025) | 474 (2025) |
| Estonia | 526 (2022) | 508 (2025) | 499 (2025) |
| Polonia | 495 (2025) | 484 (2025) | 482 (2025) / 479 (’00) |
| Austria | 490 (2018) | 477 (2025) | 467 (2025) |
| Spania | 477 (2025) | 457 (2025) | 451 (2025) |
| Belgia | 490 (2025) | 480 (2025) | 466 (2025) |
| Suedia | 485 (2012, 2025) | 464 (2025) | 466 (2025) |
| Olanda | 485 (2025) | 483 (2025) | 441 (2025) |
| Cehia | 490 (2025) | 477 (2025) | 468 (2025) |
| Portugalia | 474 (2006) | 460 (2025) | 462 (2025) |
| Lituania | 475 (2015) | 470 (2025) | 464 (2025) |
| Slovenia | 484 (2025) | 460 (2025) | 445 (2025) |
| Ungaria | 477 (2015) | 459 (2025) | 452 (2025) |
| Danemarca | 478 (2025) | 471 (2025) | 460 (2025) |
| Croația | 472 (2018) | 455 (2025) | 453 (2025) |
| Luxemburg | 474 (2025) | 458 (2025) | 443 (2025) |
| Letonia | 468 (2025) | 460 (2025) | 430 (2025) |
| Malta | 453 (2025) | 439 (2025) | 415 (2025) |
| Grecia | 434 (2025) | 424 (2025) | 423 (2025) |
Dintre țările europene:
- Estonia, Finlanda, Irlanda, Austria, Polonia, Cehia, Belgia, Lituania au rezultate peste media OCDE la cel puțin două competențe, chiar și după căderile din 2025.
- Germania, Olanda, Suedia, Franța, Italia, Portugalia, Ungaria, Danemarca nu au rezultate statistic diferite de media OCDE la cel puțin două competențe (Olanda are una peste medie, una în media OCDE, una sub medie)
- Slovenia, Spania, Croația, Slovacia, Luxemburg, Letonia, Malta, Grecia, România, Bulgaria, Cipru au rezultate sub media OCDE la cel puțin două competențe
Photo © Maksstock78 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
8 comments
Consider ca trebuie luate si masuri impotriva profesorilor, si ei au o parte de vina, daca nu chiar toata.
Trebuie luate măsuri pentru a-i ajuta pe elevi, profesori, părinți, nu împotriva cuiva. Suntem aici din cauza politicilor educaționale proaste.
Prima măsură corectă: dublarea salariului.
de acord, dar doar pentru că asta ar aduce oameni mai buni in sistem, ceea ce nu e cazul acum. că nu cred că vreți să spuneți, cu mâna pe inimă, că cineva care e incompetent sau indolent va fi altfel după dublarea salariului. Iar dacă ar fi așa, acei profesori ar fi destul de jalnici.
Analiză. Ce face școala din România altfel decât cele din restul Europei: îi învață pe copii mersul pe jos.
Testul PISA: treceți înot Canalul Mânecii.
Nu v-ați săturat cu prețiozitățile astea? Noi NU avem aceleași programe sau resurse sau măcar politici educaționale stabile, ca alte țări. Comparați mere cu pere și vă dă mereu compot. Nu știu de ce sunteți atât de crizați pe tema PISA.
BTW, pentru cei care sar cu alte țări care fac rah@tul praf. Dragii mei, primii sunt chinezii, ăia care tocesc exact cum toceau ai noștri odată, și care bagă școală de dimineața până seara și noaptea meditații, la fel ca cei din Coreea de Sud. De ce? Pentru că e singura șansă a unora să iasă din mizerie.
La noi s-a dovedit că poți fi cel mai deștept și educat din curtea școlii, că tot băiatul sau fata cui trebuie va ocupa postul pe care-l vizezi tu și pentru care ești mult mai pregătit.
Deci mai încet cu plânsul că e degeaba.
Și atunci pentru ce dracu’ ne mai crizăm să găsim soluții dacă sistemul este atât de stricat?
Înseamnă că avem o problemă terminală în societate, cu doar câteva excepții de normalitate, ici și colo, care sunt anihilate imediat ce devin un pic mai vizibile.
Oare ar putea ministerul care este „șocat” de aceste rezulate să vină cu câteva precizări cu privire la școlile de proveniență ale celor care au susținut testul Pisa? Nu nominal pentru nu ne interesează numele școlilor. Ne-ar interesa: câti elevi au provenit de la școli gimnaziale din rural/urban, câți de la școli profesionale și câți de la licee tehnologice/ teoretice. Dacă se poate răspunsul să fie clasic nu sub formă de poezie cu vaci și porci.
Aceste testări se fac la elevi de 14 ani, deci sunt doar elevi de gimnaziu. Din ce știu eu.