Europarlamentarul Siegfried Mureșan a vorbit, într-un interviu pentru Edupedu.ro, despre viitorul programului Erasmus+, în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE, pe care le conduce. Acesta a explicat că, deși propunerea Comisiei Europene este considerabil mai mare față de alocarea din perioada 2021-2027, „inflația a redus puterea de cumpărare” a bugetului. Europarlamentarul a subliniat că este important ca bursele participanților să crească și ca programul să ajungă la profesori, și tineri cu oportunități reduse și din mediul rural.
- Amintim, Comisia Europeană propune o creștere masivă a bugetului dedicat Erasmus+, față de cel alocat în perioada 2021-2027: de la 26,2 miliarde de euro la 40,8 miliarde de euro în perioada 2028-2034. Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat însă o variantă de negociere în care programul primește 39,1 miliarde de euro. Parlamentul European a respins propunerile și solicită o alocare de 47,39 de miliarde de euro. Bugetul final va fi stabilit în urma negocierilor dintre europarlamentari și miniștrii statelor membre.
Siegfried Mureșan atrage atenția că propunerea Comisiei Europene trebuie analizată în contextul în care „viitorul Erasmus+ va include și activități finanțate în prezent prin Corpul european de solidaritate. În același timp, inflația a redus puterea de cumpărare a bugetului”.
„Este deosebit de important ca Erasmus+ să nu rămână un program accesibil doar studenților din marile centre universitare și familiilor care își permit să acopere diferența dintre bursă și costurile reale. Programul trebuie să ajungă la mai mulți elevi, profesori, ucenici și tineri din mediul rural sau din familii cu venituri reduse”, a subliniat acesta.
Pentru ca tinerii din medii dezavantajate să poată participa la mobilități în cadrul Erasmus+, este nevoie de burse mai mari, a precizat eurodeputatul: „Dacă păstrăm nivelul burselor la o valoare prea mică, vom avea un program cu un buget mai mare, dar în continuare inaccesibil pentru tinerii cu venituri reduse. Trebuie să creștem atât numărul beneficiarilor, cât și valoarea reală a sprijinului”.
În plus, Siegfried Mureșan susține că „bursele trebuie să țină cont de costul vieții, de chirii, de inflație și de puterea de cumpărare din țara, regiunea sau orașul de destinație” și că „granturile trebuie plătite la timp”, pentru ca tinerii din familii cu venituri reduse să poată participa.
Redăm interviul integral cu europarlamentarul Siegfried Mureșan
Reporter: Care sunt principalele mize ale României în ceea ce privește negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene? Ce priorități are țara noastră în ceea ce privește educația și formarea profesională?
Siegfried Mureșan: Negocierea viitorului buget european este una dintre cele mai importante negocieri pentru România din următorii ani. Trebuie să protejăm fondurile pentru agricultură și coeziune, dar și să obținem o finanțare adecvată pentru noile priorități: competitivitate, securitate, apărare, cercetare și educație.
În educație, prioritatea trebuie să fie accesul cât mai multor tineri la noile competențe de care au nevoie pe piața muncii. Tocmai de aceea, avem nevoie de un Erasmus+ mai puternic, care să ofere posibilitatea cât mai multor tineri din România să studieze în străinătate, dar și să capete cât mai multe aptitudini relevante.
Pe o piață a muncii tot mai globală și mai competitivă, marcată de schimbări majore generate de noile tehnologii, în special de instrumentele digitale și de inteligența artificială, tinerii au nevoie de cât mai multe competențe și de capacitatea de a se adapta la roluri diferite pe parcursul carierei.
De asemenea, au nevoie de experiență internațională, care îi va ajuta să găsească mai ușor un loc de muncă bine plătit oriunde în Europa.
Iar scopul programului Erasmus+ și al bugetului Uniunii Europene, per ansamblu, trebuie să fie acela de a le oferi tinerilor oportunitățile necesare pentru a dobândi aceste competențe.
Ca atare, este deosebit de important ca Erasmus+ să nu rămână un program accesibil doar studenților din marile centre universitare și familiilor care își permit să acopere diferența dintre bursă și costurile reale. Programul trebuie să ajungă la mai mulți elevi, profesori, ucenici și tineri din mediul rural sau din familii cu venituri reduse.
Avem nevoie, totodată, de investiții prin politica de coeziune și Fondul Social European Plus pentru continuarea modernizării școlilor, formarea profesorilor, dezvoltarea învățământului profesional, reducerea abandonului școlar, dar și adaptarea sistemului românesc de învățământ la noile tehnologii.
Reporter: Bugetul pentru programul Erasmus+ înregistrează o creștere masivă față de perioada 2021–2027. În ce scop vor fi folosiți acești bani în plus și care sunt rezultatele așteptate?
Siegfried Mureșan: Parlamentul European propune un buget de 42 de miliarde de euro [n. red. în prețurile constante din anul 2025. 47,39 miliarde de euro în prețuri curente]pentru Erasmus+ în perioada 2028–2034, față de 36,2 miliarde de euro [n. red. în prețurile constante din anul 2025. 40,2 miliarde de euro în prețuri curente] în propunerea Comisiei. Față de actualul buget, vorbim despre o creștere de 50% în propunerea Parlamentului, respectiv de aproximativ 30% în propunerea Comisiei.
Trebuie însă să comparăm corect cifrele. Viitorul Erasmus+ va include și activități finanțate în prezent prin Corpul european de solidaritate. În același timp, inflația a redus puterea de cumpărare a bugetului.
Banii în plus trebuie folosiți pentru trei obiective: mai mulți beneficiari, burse care reflectă mai bine costurile reale și un acces mai bun pentru persoanele cu oportunități reduse.
Rezultatul trebuie să fie o forță de muncă mai bine pregătită, mai multe competențe relevante pentru economie și o generație de tineri care înțelege mai bine Europa și valorile sale.
Reporter: Ați calculat ce înseamnă această diferență în numărul de participanți, valoarea granturilor sau proiectele finanțate? Dar strict pentru România?
Siegfried Mureșan: Nu putem prezenta încă o estimare serioasă privind numărul suplimentar de beneficiari din România. Bugetul final nu a fost adoptat, iar numărul participanților va depinde atât de nivelul total al bugetului pentru Erasmus+, cât și de prevederile noii legislații a programului, care se negociază în prezent în paralel cu negocierile privind bugetul multianual.
Legislația va stabili cadrul programului, mecanismele de sprijin și criteriile de accesare a fondurilor. Nivelul fondurilor Erasmus+ de care va beneficia țara noastră va depinde și de capacitatea instituțiilor din România de a depune și implementa proiecte.
Noi, Parlamentul, propunem cu aproximativ 5,8 miliarde de euro mai mult decât Comisia și cu aproximativ 7,3 miliarde de euro mai mult decât cea mai recentă propunere aflată pe masa Consiliului, cea înaintată de Președinția irlandeză a Consiliului.
Obiectivul nu este însă doar să creștem numărul participanților pe hârtie. Dacă păstrăm nivelul burselor la o valoare prea mică, vom avea un program cu un buget mai mare, dar în continuare inaccesibil pentru tinerii cu venituri reduse. Trebuie să creștem atât numărul beneficiarilor, cât și valoarea reală a sprijinului.
O estimare exactă pentru România va putea fi făcută după stabilirea bugetului final, a criteriilor de alocare și a mecanismului de calcul al burselor. Orice cifră prezentată înainte ar fi pur orientativă.
Reporter: Președinția irlandeză a Consiliului propune reducerea bugetului Erasmus+ comparativ cu propunerile Comisiei și Parlamentului. Care este raționamentul și cum vor mai putea fi atinse obiectivele privind competențele și competitivitatea?
Siegfried Mureșan: Propunerea Președinției irlandeze, de 34,7 miliarde de euro [n. red. în prețurile constante din anul 2025. 39,1 miliarde de euro în prețuri curente] pentru programul Erasmus+, este cu aproximativ 1,5 miliarde de euro sub propunerea Comisiei și cu aproximativ 7,3 miliarde de euro sub poziția Parlamentului, raportat la prețurile constante din 2025.
Parlamentul European se opune ferm reducerii bugetului Erasmus+ propuse de Președinția irlandeză. Nivelul bugetului propus de Parlament este necesar inclusiv fiindcă, în actuala perioadă de programare, cererea pentru Erasmus+ depășește fondurile disponibile. Avem deja tineri, școli, universități și organizații care depun proiecte bune, dar care nu pot fi finanțate din cauza unui buget insuficient.
Reducerea de buget de pe masa Consiliului vine în contextul în care Președinția irlandeză a propus, per ansamblu, un buget european mai mic, pe fondul presiunilor exercitate de statele care doresc contribuții naționale mai mici. Dar reducerea bugetului nu reduce nevoia Europei de un program Erasmus+ mai puternic.
Nu putem spune că vrem o Europă mai competitivă și apoi să reducem finanțarea pentru educația și pregătirea oamenilor care trebuie să construiască această competitivitate. Erasmus+ este o investiție în oameni, nu o cheltuială care poate fi redusă fără consecințe.
Cu un buget mai mic nu vom putea obține aceleași rezultate. Vom avea mai puțini participanți, granturi insuficiente sau mai puține proiecte. Tocmai de aceea, Parlamentul va continua să apere bugetul de 42 de miliarde de euro, în prețuri constante din 2025.
Ca atare, așteptăm acum o nouă propunere din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a fost mandatat de Consiliul European să propună un nou compromis pentru buget, de vreme ce propunerea irlandeză nu doar că a fost respinsă de noi, Parlamentul European, dar nici nu s-a bucurat de consensul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
Reporter: Ce componentă din cadrul Erasmus+ trebuie protejată dacă va fi adoptat un buget sub cel propus de Parlamentul European?
Siegfried Mureșan: Suntem încă în etapa negocierilor privind bugetul total al programului Erasmus+. Nu vreau să vorbesc acum despre ce priorități trebuie păstrate și de unde ar trebui să tăiem finanțarea. Asta ar însemna că acceptăm deja reducerea bugetului. Or, noi nu facem acest lucru.
Toate componentele Erasmus+ sunt importante și trebuie finanțate adecvat. Nu trebuie să alegem între studenți, elevi, profesori, ucenici sau tineri din categorii vulnerabile. Trebuie să asigurăm resursele necesare pentru ca programul să ajungă la cât mai mulți europeni.
Parlamentul va apăra atât un buget adecvat, cât și o repartizare care protejează mobilitatea pentru educație și formare, incluziunea și accesul persoanelor cu oportunități reduse.
Reporter: În ce stadiu sunt discuțiile referitoare la bursa minimă garantată?
Siegfried Mureșan: Parlamentul susține creșterea sprijinului financiar și adaptarea acestuia la costurile reale din localitatea în care se desfășoară mobilitatea. Poziția adoptată prevede că bursele trebuie să țină cont de costul vieții, de chirii, de inflație și de puterea de cumpărare din țara, regiunea sau orașul de destinație.
Nu avem încă stabilită prin legislație o sumă minimă unică, exprimată în euro, pentru întreaga Uniune. Acest aspect va face parte din negocierile cu statele membre.
Granturile trebuie, de asemenea, plătite la timp. Tinerii din familii cu venituri mici nu își permit să avanseze costurile și să primească banii după mai multe luni.
Reporter: Dincolo de creșterea bugetului european, ce ar trebui să îmbunătățească România în implementarea Erasmus+?
Siegfried Mureșan: România trebuie să facă programul mai accesibil în afara marilor centre universitare. Avem nevoie de mai multe școli, licee tehnologice și instituții din orașele mici și din mediul rural care să participe la Erasmus+.
Trebuie să reducem birocrația pentru școli și organizațiile mici, să oferim mai mult sprijin pentru pregătirea proiectelor și să informăm mai bine elevii, studenții și profesorii despre oportunitățile existente.
Universitățile trebuie să recunoască integral și fără întârzieri creditele obținute în străinătate. În același timp, autoritățile române ar trebui să analizeze posibilitatea completării burselor europene cu sprijin național pentru studenții din familii cu venituri reduse.
Nu în ultimul rând, trebuie să comunicăm mai clar și mai transparent despre beneficiile programului Erasmus+. Cred că avem nevoie de o campanie reală de informare despre Erasmus+ încă din licee, mai ales în mediul rural.
Vreau ca tinerii care vin la facultate din orașele mici și din mediul rural să știe exact cum funcționează programul Erasmus+ și că pot aplica. De prea multe ori, acești tineri află prea târziu despre beneficiile programului și renunță fiindcă nu sunt suficient de pregătiți pentru a aplica sau pentru a acoperi costurile unei perioade petrecute în străinătate.
Mulți încep să lucreze încă din facultate fiindcă au nevoie de bani, fără să știe că există Erasmus+. Când află, le este deja mai dificil să renunțe temporar la locul de muncă pe care îl au în paralel cu facultatea.
Cred că mult mai mulți tineri ar aplica dacă ar cunoaște din timp oportunitățile și beneficiile programului.
Citește și
INTERVIU Daniel Gheorghe, student Erasmus în Brno, Cehia: Experiența aceasta m-a făcut să realizez cât de ușor este să faci primii pași de care multora le este frică – vorbitul în public într-o limbă străină, apropierea de persoane cu care ai crede că nu ai nimic în comun și menținerea unui echilibru între viața academică și o viață personală foarte dinamică
