Una dintre zonele de interes pentru dezvoltarea de programe educaționale la nivel global, STEM – Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică – are parte de un subcapitol dedicat în proiectul România Educată, ce include și opțiunea mai recentă de integrare a Artei în predarea integrată a acestor discipline – STEAM. Subcapitolul, care pleacă de la rezultatele slabe ale României în studiile PISA și TIMSS, ce evaluează rezultatele elevilor în domeniul științelor, cere “inițierea unui demers strategic, național, pentru a crește profilul științelor în educație și în societate.”
Raportul spune că acest “demers strategic” se adresează copiilor încă din preșcolar. Domeniul STEM este abordat în capitolul “Domenii prioritare”.
Obiective și măsuri incluse, între altele, în proiectul România Educată pentru sprijinirea “zonei STEAM”
1. Stimularea implicării elevilor și a studenților în zona STEAM, atât în parcursul educațional, cât și în alegerea unei cariere
Printre măsurile propuse:
- Introducerea unui procent semnificativ de activități legate de STEAM în programele de învățământ preșcolar.
- În procesul educațional, prioritare sunt abordările pedagogice care au în vedere: personalizarea învățării și educația științifică bazată pe investigație (IBSE);
- Jumătate din orele prevăzute în planul cadru pentru materiile aferente STEAM au o puternică latură practică, cu experimente sau simulări ale unor situații din viața cotidiană, vizând probleme de actualitate, reale, fiind derulate în natură sau în laboratoare, inclusiv prin experimente „digitale”;
- Dezvoltarea tehnicii de predare și învățare de tip Proiect (Project Based Learning) la nivel gimnazial-liceal;
- Adaptarea programelor disciplinelor TIC la utilizarea dispozitivelor mobile și Internet of Things, pe lângă utilizarea calculatoarelor de tip desktop / laptop. Includerea unor secțiuni dedicate siguranței pe internet și eticii în contextul digitalizării și AI;
- Activitățile aferente domeniului STEAM reprezintă minimum 40% din lista activităților orelor de Științe, Matematica și Tehnologie și se regăsesc în activitățile din timpul săptămânii „Școala Altfel”;
2. Pregătirea și susținerea cadrelor didactice pentru predarea, învățarea, evaluarea și motivarea elevilor/studenților în zona STEAM
Printre măsurile propuse:
- În cadrul formării inițiale a cadrelor didactice, se va asigura dezvoltarea competențelor pedagogice necesare pentru personalizarea învățării și IBSE, într-o manieră integrată/interdisciplinară;
- Formarea continuă a profesorilor care predau discipline STEAM, pentru a se specializa în personalizarea învățării, în IBSE și în învățarea bazată pe proiecte (Project Based Learning), urmând modelele de bune practici din țările europene, dar și modelele de bune practici din programe implementate până acum în România, care s-au dovedit de succes (exemplu: Programul „Fizica Altfel”);
- La nivelul fiecărei unități de învățământ se vor constitui, pe nivel de studiu, echipe formate din cadrele didactice care predau STEAM, în scopul de a asigura corelarea și colaborarea cadrelor didactice, în activitatea planificării activităților la clasă.
- În evaluarea dosarelor pentru gradația de merit, implicarea în activități colaborative din zona STEAM va fi punctată specific;
3. Asigurarea infrastructurii, a tehnologiei și a resurselor necesare procesului educațional în domeniul STEAM
Printre măsurile propuse:
- Laboratoare de STEAM în fiecare unitate de învățământ, astfel încât ele să ofere o abordare integrată și nu pe disciplină. Dotarea acestora cu materiale didactice, didactic auxiliare, echipamente tehnologice, softuri și personal de sprijin;
- Asigurarea laboratoarelor de robotică și de informatică în fiecare unitate de învățământ, astfel încât să faciliteze înțelegerea și aplicarea practică inclusiv a noțiunilor aferente inteligenței artificiale. Dotarea acestora cu materiale didactice, didactic auxiliare, echipamente tehnologice, softuri și personal de sprijin;
- Asigurarea de echipamente tehnologice și digitale adecvate, conectare la rețeaua de internet, în fiecare clasă.
4. Managementul și cultura organizațională a unităților de învățământ vor susține orientarea și către zona STEAM
Printre măsurile propuse:
- Spații de inovare în unitățile de învățământ, unde să poată fi expuse lucrări ale elevilor/studenților sau materiale informative despre descoperiri/cercetători/inovatori din sfera STEAM
- Proiecte de colaborare între una sau mai multe unități de învățământ adresate componentei STEAM, pe nevoi și interese comune;
- Programe de schimburi de experiență (naționale și internaționale) și activități de învățare, atât pentru cadre didactice, cât și pentru managementul unităților de învățământ;
5. Inițiative, parteneriate și deschidere către societate, axate pe componenta STEAM
Printre măsurile propuse:
- Conectarea unităților de învățământ cu zona industrială și cu mediul de afaceri, din domeniile STEAM, pentru a susține procesul educațional;
- Conectarea unităților învățământ preuniversitar cu unitățile de învățământ superior și alte instituții de cercetare-dezvoltare-inovare, prin parteneriate, activități și proiecte comune;
STEAM ca parte a planurilor privind alfabetizarea funcțională a elevilor
Subcapitolul dedicat educației STEAM vine în continuarea celui dedicat alfabetizării funcționale a elevilor, ce prevede, ca prim obiectiv, cu măsurile aferente:
Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale, la toate nivelurile și sub toate formele sale: literație, alfabetizare matematică, științifică, media, digitală și socială
- Utilizarea, la toate disciplinele din planurile de învățământ, pentru toate ciclurile (primar, gimnazial, liceal), a conținuturilor care includ componente digitale și de înțelegere a textului;
- Încurajarea, în ariile aferente matematicii și științelor, a abordărilor de tip STEAM, care formează capacitatea elevilor de a corela artele cu științele și de a înțelege un fenomen al vieții reale din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară;
- Creșterea gradului de conștientizare a cadrelor didactice, a factorilor de decizie și a societății privind componentele alfabetizării funcționale. Această măsură va include programe naționale de susținere și de promovare a lecturii pentru perioada 2022-2030;
- Dezvoltarea de programe remediale pentru tinerii și adulții din grupuri dezavantajate, în special, fete și femei, pentru dobândirea de competențe specifice alfabetizării funcționale.
Foto: © Viktoriia Hnatiuk | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
G4Media.ro
Matei Pop
Diana Ghimiși
3 comments
De acord cu cele spuse mai sus.
Noi românii vrem să sărim niște etape importante. Americani au o vorbă: elefantul nu se mănâncă tot întreg, ci bucățică cu bucățică, și nici nu urci Himalaia într-o singură zi, ci ușor, ușor, te aclimatizezi mai întâi.
STEAM este o activitate puternic integrată, la toate nivelurile de învățământ, începând cu grădinița. În țările unde se aplică puternic STEAM acum (USA, Coreea de Sud, etc), s-a introdus și s-a lucrat cu STEM (încă din anii ’90) . Au profesori care participă la formări special concepute/dezvoltate de cei care au creat STEM și STEAM (care cunosc și înțeleg foarte bine acest concept; e și normal, ei l-au inventat), au ghiduri puse la dispoziție, manuale adaptate, laboratoare, resurse materiale fără număr și sprijin de la cel puțin un personal auxiliar (mai ales la clasele mici unde trebuie manipulate o mulțime de materiale de niște prichindei care abia țin un stilou în mână). STEAM a apărut pe ceva deja fondat, nu s-a trecut direct la roboți și digitalizare. Au o experiență solidă de predare integrată a materiilor STEM, cu mult înainte de a introduce cercetătoarea Yakman, în 2007 primul curriculum STEAM.
Ar trebui început mai întâi și în paralel, cu traducerea de astfel de ghiduri (care bineînțeles sunt contra cost, nu gratuite), adaptarea manualelor de conținut, și nu de formă, formarea/reciclarea profesorilor pentru a-și schimba mai întâi viziunea/mentalitatea/ ca să poată face tranziția de la un învățământ bazat încă, din păcate, pe transmitere de informații/cunoștințe și nu pe proiecte, explorare, investigare, lucru manual, implicare activ-participativă a elevului în actul învățării și apoi mai vorbim de digitalizare, roboți, parteneriate locale etc.
În opinia mea cheile spre STEAM sunt profesorii (care necesită formare, să înțeleagă corect și bine ce este și cu ce se mănâncă) și re-conceptualizarea conținutului (manuale, ghiduri, care să ușureze introducerea metodei). Nu poți lăsa un profesor din școala publică (deci nu vorbesc de cele private/probabil acolo situația stă altfel) să învețe să predea STEAM corect, eficient, cu rezultate pe termen lung, după cum se vrea în conceptul STEAM , citind 2-3 articole sau vizionând câteva video-uri pe internet, fără sprijin solid. Numai aceste lucruri le-ar lua românilor cel puțin 2 ani, dacă totul merge bine și fiecare înțelege bine ce are de făcut.
Dacă dotăm întâi laboratoarele și nu formăm bine oamenii, rămânem cu niște laboratoare dotate unde vom avea mai mult praf de șters.
La TIC gimnaziu abia s-au lansat manualele.
Au un singur capitol STEAM, unde se lucrează roboți virtuali.
Pt că roboții educaționali sugerați in manuale costă de la 1000 lei bucata.
Cate școli credeți că îi au, sau ce contabil acceptă cererea dacă un profesor TIC ar cere?
Acești oameni sunt paraleli cu realitatea.
Asta este o glumă.
Înființarea unui laborator STEAM ar costa minim 10.000 euro. Asta daca fiecare copil are propriul kit de robotică/dispozitive.
In plus in acest domeniu avansul e atât de rapid încât senzorii, microcontrolerele, componentele ar trebui reînnoite la 2 ani pt că se uzează moral.
PS Cum arata un laborator STEAM in viziunea lor?
O poză în care copiii se uită la filmulețe cu experimente?
Probabil că da.